CITR: Aprecierile AVAS în urma controlului efectuat la Fortus Iaşi sunt nerealiste şi nefondate

„Casa de Insolvenţă Transilvania consideră nerealiste şi nefondate aprecierile făcute de AVAS în urma controlului efectuat la Fortus, societate ai cărei administratori judiciari sunt Casa de Insolvenţă Transilvania şi Sigma IPURL. Parcursul insolvenţei Fortus SA (de la deschiderea procedurii în martie 2008, până la decizia Tribunalului Sindic Târgu Mureş din 22 iunie 2012 de a intra în faliment) a fost unul lung, anevoios, contestat, împiedicat şi întârziat, cu rea-voinţă uneori, de categorii diverse de creditori, în funcţie de interesele fiecăreia de a îşi asigura prioritate la plată”, se arată într-un comunicat al CITR.

Casa de Insolvenţă susţine că, din aprilie 2010 de când a fost numit administrator judiciar, a depus toate diligenţele pentru a asigura o administrare corectă a societăţii, şi doar prin eforturile CITR s-a reuşit menţinerea în activitate a Fortus pentru încă doi ani.

„Toate demersurile efectuate de Casa de Insolvență Transilvania în procedura Fortus s-au realizat cu aprobarea lor de către creditori, inclusiv AVAS, şi au fost efectuate sub controlul instanţei. Atitudinea CITR a fost întotdeauna în sensul salvării afacerii. La baza planului de reorganizare propus de CITR au stat evaluările societăţii. O evaluare a activelor societăţii a fost efectuată în
noiembrie 2011 şi stabilea valoarea de piaţă a întregului patrimoniu (vânzare în bloc) la 49,74 milioane de euro. Evaluarea a fost contestată de unii creditori (în special cei salariali), astfel s-a decis reevaluarea patrimoniului de către un evaluator selectat de creditori (şi votat inclusiv de AVAS). Noua evaluare a stabilit aceeaşi valoare pentru valorificarea în bloc (cu o diferenţă în minus de 0,2 milioane euro). Noua evaluare a cuprins şi unele active necorporale, pentru care s-a stabilit o valoare suplimentară de piaţă de aproximativ 3,5 milioane euro, elemente care ne-au întărit convingerea că evaluarea din 2011 era una corectă. La momentul încheierii lor, evaluările au fost prezentate creditorilor pentru studiu”, se arată în comunicat.

Conducerea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a dispus în perioada 3-6 iulie efectuarea unui control la Fortus, pentru a verifica situaţia economică şi financiară, dar şi anumite aspecte de natură socială.

AVAS a anunţat luni că, în urma controlului, a identificat o serie de neregularităţi în gestionarea firmei de către administratorul judiciar, CITR, şi intenţionează reorganizarea companiei pe module viabile, care să fie vândute „la un preţ corect”.

Unul dintre aspectele care a determinat declanşarea acţiunii a fost existenţa unor date contradictorii apărute în rapoartele de evaluare ale activelor. În 2009 acestea erau evaluate la aproximativ 190 milioane de euro, iar în prezent la aproximativ 35 milioane euro, potrivit AVAS.

„În cadrul acţiunii declanşate, AVAS a identificat şi o serie de neregularităţi în gestionarea societăţii de către administratorul judiciar, Casa de Insolvenţă Transilvania, intrat în cadrul procedurii de insolvenţă, în anul 2009, la solicitarea ANAF, printre acestea fiind de menţionat scăderea drastică a cifrei de afaceri a Fortus în ultimii doi ani, coroborat cu derularea unui management defectuos şi costisitor din punct de vedere financiar pentru o societate aflată în dificultate; aplicarea unor măsuri de reducere a producţiei Fortus cu scopul opririi activităţii acestei companii, în contextul existenţei unor comenzi ferme şi profitabile pentru societate, dar şi a unor soluţii de redresare a acesteia”, a arătat AVAS.

CITR consideră că aprecierile AVAS sunt scoase din contextul specific al Fortus şi ignoră antecedentele care au condus la luarea anumitor măsuri în acest caz, şi susţine că din cauza tergiversărilor procedurale repetate nu s-au putut lua măsuri clare şi concrete de redresare.

Potrivit CITR, tabelul definitiv al creanţelor a fost afişat în martie 2010, la doi ani de la deschiderea procedurii, în condiţiile în care, într-o procedură care decurge normal, fără „contestaţii inutile” şi urmând calendarul termenelor stabilite de legea insolvenței, tabelul se afişează după aproximativ trei luni de la deschiderea procedurii.

Planul de reorganizare iniţial depus de către administratorul judiciar şi votat de către creditori pe 8 septembrie 2010 prevedea valorificarea unor utilaje care nu erau necesare producţiei şi investirea sumelor obţinute astfel în capacităţile de producție, pentru a le aduce la standardele de calitate cerute internațional.

Planul a fost confirmat de judecătorul sindic după opt luni de la votarea lui, pe 18 mai 2011, deşi legea prevede confirmarea acestuia în termen de 15 zile de la depunerea procesului verbal care atestă votarea lui, potrivit CITR.

„Din cauza întârzierilor mari, la data confirmării planului, acesta era deja depăşit de realităţile economice. Ca urmare a unor căi de atac la care au apelat unii creditori, planul a fost desfiinţat în 29 noiembrie 2011, după doar 6 luni de la aplicarea lui. Tot contextul a generat pierdere continuă pentru Fortus. Judecătorul sindic al Tribunalului Mureş a pus în vedere Casei de Insolvenţă Transilvania să convoace adunarea creditorilor pentru a discuta posibilitatea deschiderii falimentului. Pentru a evita falimentul, CITR şi Sigma IPURL au depus un plan de reorganizare refăcut,
care prevedea valorificarea ca afacere a patrimoniului Fortus. Planul urmărea găsirea unui investitor care să preia şi să ducă mai departe afacerea, asigurând investiţiile necesare în proiect. Planul a fost votat de peste 80% dintre creditori. Cu toate acestea, el nu a fost confirmat de către judecătorul sindic, o soluţie surprinzătoare şi pentru administratorii judiciari”, se spune în comunicatul CITR.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri a Fortus, CITR precizează că trebuie luaţi în calcul mai mulţi factori care au determinat-o şi influenţat-o. Astfel, activitatea de exploatare a reprezentat un generator de pierdere încă din anul 2002, şi indiferent de volum, nu a reuşit să-şi acopere propriile cheltuieli.

Totodată, pierderile operaţionale au avut drept cauză un volum al producţiei subdimensionat faţă de costurile şi capacităţiile reale de producţie ale Fortus SA.

„Politica de preţuri necorespunzătoare este una dintre principalele cauze pentru care nu pot fi atrase comenzi. Costurile mari de subîncărcare şi nivelul ridicat al costurilor fixe fac produsele comercializate nerentabile, determinând creşterea costului final al acestora. Volumul costurilor nu era corelat cu activitatea de producţie. Costurile materiale ajunseseră să deţină o pondere de 90% din cifra de afaceri, în condiţiile în care o pondere corespunzătoare sectorului se situează în jurul valorii de 65 – 70%. Costurile materiale mari au fost determinate şi de tehnologiile învechite, eficienţa scăzută a utilajelor uzate moral cu o vechime de peste 40 de ani. Având în vedere această pondere mare a cheltuielilor materiale în cifra de afaceri, nivelul cifrei de afaceri de echilibru (cifra de afaceri la care societatea reuşeşte să-şi acopere cheltuielile operaţionale) se situează în jurul valorii de 300 milioane de lei. În timp ce în ultimii 10 ani cea mai bună cifră de afaceri a fost la nivelul anilor 2007 şi 2009 când s-a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 70 respectiv 71 milioane lei”, potrivit Casei de Insolvenţă Transilvania.

Începand cu anul 2009, numărul contractelor şi comenzilor noi a scăzut aproape la zero, iar afacerile din 2008 și 2009 s-au realizat pe fondul contractărilor anterioare, care s-au finalizat în mare majoritate cu întârziere.

CITR precizează că la data intrării ca administrator judiciar, în aprilie 2010, situaţia comenzilor era dezastruoasă, şi ca urmare, cifra de afaceri pentru 2010 a scăzut sub jumătate. Astfel, CITR a
demarat o politică de contractare agresivă, care a generat rezultate pozitive, cifra de afaceri pe 2011 aproape dublându-se faţă de anul precedent.

„Situaţia ecnomică dezastruoasă nu datează din perioada insolvenţei, ci este anterioară acesteia. Tocmai situaţia economică sub limita autosusţinerii a generat insolvenţa. În toată această perioadă marcată de tergiversări şi amânări, Fortus a funcţionat acumulând datorii continue la furnizorii de utilităţi (pe care legea îi obligă să îşi furnizeze serviciul chiar în ipostaza neplăţii acestor servicii) şi neplătind impozitele la bugetul de stat, mărind creanţa către ANAF. Cele 700 de locuri de muncă prezervate au însemnat acumularea lunară a unei pierderi de aproximativ 2-2,5 milioane de lei”, potrivit CITR.

Casa de Insolvenţă apreciază că singura şansă pentru Fortus SA în acest moment este găsirea unui investitor care să achiziţioneze societatea ca întreg, urmând a investi sumele necesare pentru repornirea cel puţin parţială a acestei platforme, aceasta fiind şi „esenţa” planului de reorganizare depus.

„Există intenţii în acest sens, însă administratorii judiciari nu le-au putut da curs tocmai din cauza acestor fluctuaţii procedurale şi a dezacordurilor dintre creditori. Mai mult, insolvenţa este o procedură judiciară în care un creditor poate lua măsuri doar în colaborare şi prin administratorii judiciari, sub controlul instanţei. Declaraţiile AVAS care afirmă că va restructura societatea nu pot fi puse în aplicare fără o strategie comună a administratorilor judiciari cu principalii creditori ANAF şi AVAS”, se mai arată în comunicatul CITR.

AVAS arătase, luni, că în perioada imediat următoare va realiza un raport detaliat asupra stării societăţii şi, în calitatea de acţionar majoritar, va propune un plan de măsuri urgente pentru eliminarea pericolului de faliment şi reorganizarea societăţii pe module funcţionale viabile, care să reprezinte o „ofertă antreprenorială pentru orice investitor serios” interesat de preluarea şi continuarea activităţii în cadrul Fortus.

Casa de Insolvenţă Transilvania a anunţat la finele lunii iunie că Tribunalul Mureş a respins planul reactualizat de reorganizare a producătorului de utilaj greu şi a dispus intrarea în faliment a companiei. Decizia instanţei era executorie, dar se putea formula recurs în termen de şapte zile de la comunicare.

AVAS deţine 60% din acţiunile Fortus, iar firma Metalexportimport Bucureşti are 26,23% din capital. SIF Moldova este un alt acţionar, cu 13,56% din titluri.

Fortus a fost privatizată în 2003, fiind cumpărată de Metalexportimport, însă AVAS a decis în 2008 să desfiinţeze contractul de vânzare, acuzând Metaexportimport că nu a realizat obligaţiile asumate.