Cîţu, despre deficitul bugetar: Dacă nu ne ţinem de acest 3,6% din PIB pierdem încrederea investitorilor străini

„Accept provocarea Consiliul Fiscal. Am estimat veniturile conservator anul acesta, dar nu de acolo cred că o să fie. Eu cred că modul cum voi monitoriza execuţia bugetară şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri va arăta că acest 3,6% pe care îl ţintim ne ţinem de el. Nu numai că este o promisiunea a mea pe care vreau să o ţin, dar dacă nu ne ţinem de acest 3,6% din PIB pierdem ceee ce cred eu că este cel mai important în acest moment: încrederea investitorilor străini. Investitorii care vin şi finanţează şi deficitul de cont curent şi finanţează această economie în acest moment. Dacă nu aveam această finanţare ieftină nu mergem mai departe. De aceea, ce am promis, aceea trebuie să facem, chiar dacă ştiu că este an electoral şi este greu să ne ţinem pe partea de cheltuieli şi asta va fi luptă mare în interior, cu celelalte ministere şi cu partidul. Trebuie să ne ţinem de acest 3,6% din PIB”, a declarat Florin Cîţu, la Digi24.

De asemenea, ministrul a subliniat că majorarea pensiilor este inclusă în buget pentru anul acesta şi de aceea nu înţelege diferenţa de opinie cu cei de la Consiliul Fiscal care au avertizat că majorarea pensiilor 40% în acest an va duce la o creştere şi mai mare a deficitului bugetar.

„Cred ca îngrijorarea la Consiliul Fiscal este pentru 2021, pentru anul acesta pensiile sunt incluse în buget. Aici avem o diferenţă de opinie cu cei de la Consiliul Fiscal şi nu-mi dau seama de ce au o diferenţă atât de mare pentru 2020. 2021 este o altă discuţie. Pentru 2020 banii sunt incluşi în buget – 87,4 miliarde de lei – care ar trebui să fie de ajuns pentru a respecta legislaţia în vigoare pentru pensii. Salariile bugetarilor de la 1 februarie vor fi mărite, pentru că la 1 februarie se plătesc cele de la 1 ianuarie. Deci veţi vedea că oamenii vor primi bani în buzunar, salarii mărite, nu este niciun fel de problemă, în afară de demnitari, aşa cum sunt eu, şi de aleşii locali pentru 2020”, a mai spus ministrul Finanţelor.

În ceea ce priveşte eşalonarea majorării pensiilor, şeful de la Finanţe a subliniat că sunt sugestii pe aceste subiect, dar nu are niciun motiv să discute despre orice altceva decât despre „respectarea legislaţiei în vigoare” .

„Eşalonarea majorării pensiilor, aici sunt sugestii şi l-am ascultat şi pe domnul guvernator şi opinia Consiliului Fiscal. Sunt economişti foarte buni, oameni cu experienţă, oameni care au văzut foarte multe bugete. Avem discuţii, dar în acest moment nu discutăm despre aşa ceva. Având în vedere şi execuţia – lăsaţi-mă să văd cum arată execuţia bugetară – pe urmă vom putea discuta, dar în acest moment nu am niciun motiv să discut despre orice altceva decât despre respectarea legislaţiei în vigoare”, a adăugat ministrul Finanţelor.

Consiliul Fiscal (CF) estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, de peste 6% din PIB în 2021 şi respectiv peste 7% din PIB în 2022, potrivit Opiniei CF privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020 publicată pe 23 ianuarie 2020.

„Considerând informaţiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: 0,45 puncte procentuale (pp) din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, se arată în document.

Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent

CF notează că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent.

„Chiar şi fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 – 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare şi mai severă a bugetului, dată fiind puţinătatea resurselor disponibile în raport cu obligaţiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare şi pe cele viitoare. Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 pp din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, menţiona sursa citată.