„Uniunea Europeană are un deficit de 14% medie acum. Ungaria, la jumătatea anului, are un deficit de 6%, noi avem 4,44%. Am pornit această perioadă cu un handicap enorm pentru că aveam un deficit moştenit de anul trecut de 4,6%. Majoritatea ţărilor UE în ultimii ani au avut surplus bugetar. Sunt 11 ţări care aveau surplus bugetar. Toate ţările UE şi-au scăzut deficitele bugetare în ultimii 3 ani, pe creştere economică. Doar socialiştii noştri au crescut deficitul şi au amânat facturi la plată. Când tragem linie, România va termina 2020 cu un deficit mai mic decât toate ţările din UE. Sper să fie toate. Poate în una sau două să fie mai mic. Am avut creştere economică în primul trimestru, a doua cea mai mare creştere economică din UE. Vă spun că vom fi ţara care va evita recesiunea tehnică. Recesiunea înseamnă două trimestre consecutive de scădere a economiei”, a declarat ministrul Finanţelor, la Digi24.
Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte consumul, lucrurile arată foarte bine având în vedere contextul economic, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare s-a menţinut. Cîţu a amintit, totodată, şi scăderea ratei inflaţiei şi a dobânzilor.
„Anul trecut, inflaţia era 4,1% în iulie, astăzi este 2,5%. Anul trecut era cea mai mare rată a inflaţiei din Europa astăzi nu mai este cea mai mare. Am redus rata inflaţiei, asta înseamnă putere de cumpărare mai mare. Pe vremea socialiştilor rata inflaţiei a ajuns la 5,4%. Când au preluat ei economia de fapt era deflaţie în România. Preţurile scădeau. Am scăzut dobânzile. În România dobânzile au scăzut în fiecare lună în 2020. Ne-am împrumutat mai ieftin la aceleaşi scadenţe. Deşi suntem în perioada de criză, deşi agenţiile de rating ştiau că vine acest cost cu creşterea pensiilor i-am convins pe toţi că suntem un guvern responsabil şi am reuşit să ne împrumutăm mai ieftin”, a mai spus ministrul citat.
În context, Florin Cîţu a precizat că nu vede necesară o nouă ieşire pe pieţele internaţionale pentru că s-a reuşit finanţarea deficitului.
„În acest moment nu văd o ieşire pe pieţele internaţionale sau pe alte pieţe. Suntem OK. Ne uităm la fiecare moment să vedem ce se întâmplă. Am reuşit să finanţăm acest deficit şi nu văd o ieşire la acest moment. Un deficit de 8,6% să îl finanţezi fără să ai nevoie de ajutor de la instituţii internaţionale, finanţat doar din piaţă, de la investitori care au încredere. Uitaţi-vă la FIDELIS, o emisiune de obligaţiuni pentru persoane fizice, pentru cetăţeni, care este listată la Bursă, ce succes am avut acolo. Fiecare emisiune pe care am făcut-o a fost suprasubscrisă cu dobânzi în scădere. Am fost singurul guvern din România, şi chiar înaintea englezilor, care s-a împrumutat la dobânzi negative în euro”, a explicat şeful de la Finanţe.
Acesta a menţionat că pandemia are costuri directe de 5 miliarde de lei, însă costurile indirecte, reprezentate de măsuri precum amânarea ratelor sau IMM Invest, sunt mult mai mari. El a precizat că aceste costuri care se întâmplă o singură dată (one-off cost) sunt în jur de 11 miliarde de lei în 2020, respectiv 1,1% din PIB. Aceste costuri nu vor mai apărea, însă, şi anul viitor.
Pe de altă parte, ministrul a atras atenţia că vor apărea probleme dacă va continua criza în economiile UE.
„Piaţa internă reuşim să o menţinem prin injectarea de lichiditate în economie, prin măsuri precum amânări la plată, bonificaţii, plata concediilor medicale. Problema va apărea dacă va continua criza la fel de puternică şi în economiile din Uniunea Europeană. Companiile încep să sufere pe piaţa de exporturi. Trebuie să găsim soluţii şi acolo. Vedem că şi Germania şi Franţa încep să-şi revină. Toate economiile învaţă astăzi să trăiască cu această pandemie”, a subliniat Florin Cîţu.