„În funcţie de execuţia bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurselor în buget, pentru a menţine deficitul bugetar la ţinta de 7,16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a scris Cîţu, pe Facebook.
El a adăugat că, potrivit Raportului privind execuţia bugetară pe al doilea trimestru al anului 2021, cheltuielile efectuate în această perioadă s-au situat sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor şi, în special, în cazul celor de capital şi a celor cu proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile.
„Este necesar ca, în perioada imediat următoare să se intensifice eforturile de implementare a proiectelor de investiţii finanţate atât din resurse bugetare interne, cât şi din fonduri externe nerambursabile astfel încât să se recupereze din decalajul faţă de cheltuielile programate a se efectua înregistrat în primele două trimestre ale anului 2021. De asemenea, în acest context, şi sumele atrase din fonduri externe nerambursabile ar urma în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată”, mai arată raportul.
Conform documentului, se impune ca la nivelul ordonatorilor principali de credite, să fie luate măsuri pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile, precum şi pentru creşterea rigurozităţii în programarea trimestrială a cheltuielilor publice.
„Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creşterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltuielilor lunare din prima jumătate a anului. Bineînţeles, există şi elemente noi pe care trebuie să le luăm în calcul la această rectificare. Aşa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7,16% (sau mai mic )”, a concluzionat Florin Cîţu.