La nouă luni veniturile fiscale, cele care arată strict cât încasează statul din taxele din economie, erau cu 5,6% mai mici decât anul trecut. În sumă au fost de 105 miliarde de lei, față de 113 miliarde în 2019. Așa reiese din execuția bugetului general consolidat publicat de Finanțe.
Situația se perpetuează și la 10 luni. Execuția Ministerului Finanțelor arată venituri de 116,6 miliarde de lei la 10 luni. Veniturile fiscale anul trecut la aceeași data erau de 130,2 miliarde de lei. Până la publicarea următoarei execuții bugetare, situația arată că veniturile fiscale ale statului s-au deteriorat cu aproximativ 10%. Un șoc destul de mare să genereze o rectificare bugetară de urgență.
Acestea fiind datele privind veniturile fiscale ale statului, ministrul Florin Cîțu susține că firmele au declarat încasări mai mari faţă de anul trecut și că acestă situaţie este consecinţa (singura) procesului de digitalizare început la ANAF.
Rectificarea de pe ultima sută de metri
Altfel, ministrul a recunoscut recent că rectificarea bugetară e făcută pe ultima sută de metri a anului nu numai pentru a suplimenta cheltuielile de Sănătate, ci și pentru că veniturile statului sunt mai mici decât se estima la precedenta rectificare, din vară.
Comisia Europeană a scris guvernului de la București săptămâna aceasta că autorităţile trebuie să analizeze noi acţiuni structurale substanţiale pe partea de venituri.
Ministrul a argumentat că creșterea deficitului bugetar urmează firesc contracției economice. La începutul anului era în buget o estimare a creșterii economice de 4,2%, acum ne aflăm la o contracție de 4,2%. Este o diferență de 8 procente, care se vede, bineînțeles, și în deficit, a spus ministrul.
De fapt, a rămas fără bani
În pofida mesajelor pozitive repetate, privind conformarea contribuabililor și depășirea încasărilor de anul trecut, ministrul a recunoscut înainte de publicarea proiectului de rectificare că estimează că nu va mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului. Însă uită de scăderea economică și găsește că această neîncasare vine de pe urma deciziei ca cei care au acumulat datorii în perioada de la începutul stării de urgență până la 25 octombrie să poată să reeșaloneze pe următoarele 12 luni.
Economia românească a crescut cu 5,6% în al treilea trimestru, în urma relaxării măsurilor de combatere a COVID, cifră care însă ne plasează în coada ritmurilor de creștere din UE, multe state având creșteri de două cifre.
În ultima parte a anului măsurile restrictive au reapărut în Europa și în România și, după cum o arată și proiectul de rectificare bugetară, este de așteptat ca acestea să deterioreze situația finanțelor publice pe 2020.