România renunţă la introducerea stării de criză. Ciucă: Nu am acceptat proiectul
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2021/12/Ciuca-747x420.jpg)
„Acela a fost un proiect la care s-a renunţat de când a venit în analiză la Guvern. Personal nu l-am acceptat, pentru că ştiam că în cadrul acestui pachet de legi pentru apărare există şi un proiect de lege care vizează managementul situaţiilor de criză. (…) Era vorba despre alte prevederi legale care interferau între legile care sunt deja în proiect în momentul de faţă şi cele care erau prevăzute în ordonanţă”, a arătat Ciucă, într-o declaraţie acordată presei.
Proiectul a fost sprijinit de către șeful DSU, Raed Arafat și venea la scurt timp după ridicarea stării de alertă, impusă din cauza pandemiei Covid-19.
Întrebat dacă viitorul pachet va conţine prevederea conform căreia trupele armatei române să treacă sub comanda NATO, Ciucă a replicat că în anumite situaţii aceste trupe se găsesc sub comanda operaţională a Alianţei.
„Ele se găsesc, oricum, în anumite situaţii, sub comandă operaţională NATO, iar chestiunea aceasta nu era reflectată în pachetul de legi vechi, pentru că la vremea respectivă nu eram membri NATO”, a explicat el.
Ce este starea de criză și cum arăta proiectul de lege
Pe 7 martie au apărut informaţii potrivit cărora Guvernul pregăteste modificarea legii pentru securitatea şi apărarea țării.
Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.
„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.
(2) in funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).
– (1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea or destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgentă, al stării de asediu, al stării de izare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operațională;
b) rezerva generală.
(3) Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care mt cuprinşi în rezerva operaţională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională”, mai scrie ]mn proiect