Lovitură dură pentru Google: CJUE o obligă să scoată de la indexare datele personale, la cerere

Motoarele de căutare trebuie să nu mai afişeze răspunsurile la interogările care privesc persoanele private, dacă există o cerere din partea acestora, în temeiul dreptului de protecţie a datelor cu caracter personal, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

CJUE s-a pronunţat într-o cauză trimisă de o instanţă din Spania în 2012. Curtea a fost chemată să răspundă în ce fel se aplică Directiva 95/46/CE provind protecţia datelor cu caracter personal asupra motoarelor de căutare.

Curtea de la Luxemburg a decis că acele companii care operează motoare de căutare trebuie considerate ca fiind operatori de date cu caracter personal care fac o prelucrare a acestor date atunci când le indexează.

Aceasta a mai decis că trebuie scoase de la indexare acele date care fac referire la o persoană, dacă cererea iniţiată de presoana respectivă este întemeiată, chiar dacă link-urile la care face referire motorul de căutare nu conţin informaţii eronate. Informaţia nu trebuie să cauzeze neapărat un prejudiciu persoanei care cere eliminarea datelor de la indexare, ci trebuie avute în vedere drepturile fundamentale ale individului.

În schimb, apreciză Curtea, poate exista o ingerinţă în aceste drepturi, în cazuri speciale, dacă persoana în cauză are un anumit rol în viaţa socială (aici am putea specula că CJUE se referă la persoanele cunoscute, publice).

Care este speța folosită ca pretext

La 5 martie 2010, spaniolul Costeja González a formulat o reclamație la Agenţia Spaniolă pentru Protecţia Datelor (AEPD) împotriva cotidianului „La Vanguardia” şi a Google Spain și Google Inc. Potrivit reclamaţiei, atunci când un utilizator de internet introducea numele Costeja González în motorul de căutare în „Google Search”, se afișau linkuri către două pagini ale La Vanguardia, din 19 ianuarie 1998 și, respectiv, din 9 martie 1998, pe care figura un anunț, în care se menționa numele Costeja González, cu privire la o vânzare la licitație a unor imobile asociată unei proceduri de executare silită desfășurate în vederea plății unor datorii la asigurările sociale, se arată în decizia CJUE.

González a solicitat, pe de o parte, ca La Vanguardia fie să elimine sau să modifice paginile menționate astfel încât să nu mai apară datele sale cu caracter personal, fie să utilizeze anumite instrumente puse la dispoziție de motoarele de căutare pentru a proteja aceste date. Pe de altă parte, a solicitat să se dispună ca Google Spain sau Google Inc. să elimine sau să oculteze datele sale cu caracter personal, astfel încât acestea să nu mai apară printre rezultatele căutării și să nu mai figureze în linkuri ale La Vanguardia.

Spaniolul a susţinut că executarea silită al cărei obiect a fost s-a finalizat în întregime în urmă cu mai mulți ani și că menționarea acesteia este în prezent lipsită de orice relevanță.

În 30 iulie 2010, AEPD a respins reclamația menționată în măsura în care privea La Vanguardia, pentru că publicarea acelor informaţii era justificată din punct de vedere legal, dat fiind că a avut loc la ordinul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și a avut ca scop să confere vânzării la licitație publică o publicitate maximă pentru a reuni un număr cât mai mare de licitanți.

În schimb, respectiva reclamație a fost admisă partea care era îndreptată împotriva Google Spain și a Google Inc.

„AEPD a considerat în această privință că operatorii de motoare de căutare sunt supuși legislației în materie de protecție a datelor, dat fiind că realizează o prelucrare a datelor pentru care sunt răspunzători și că acționează în calitate de intermediari ai societății informaționale. AEPD a apreciat că este abilitată să dispună ca operatorii de motoare de căutare să retragă datele și să interzică accesul la anumite date în cazul în care ea consideră că găsirea și difuzarea lor pot aduce atingere dreptului fundamental la protecția datelor și demnității persoanelor în sens larg, ceea ce ar include și simpla voință a persoanei interesate ca datele respective să nu fie cunoscute de terți. AEPD a considerat că această obligație poate incumba direct operatorilor de motoare de căutare, fără a fi necesară ștergerea datelor sau a informațiilor de pe site-ul web pe care figurează, în special în cazul în care menținerea acestor informații pe site-ul respectiv este justificată printr-o dispoziție legală”, se arată în decizia Curţii.

Goole a atacat în instanţă decizia AEDP, iar instanţa naţională „arată în decizia de trimitere că aceste acțiuni ridică problema obligațiilor care incumbă operatorilor de motoare de căutare în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor interesate care nu doresc ca anumite informații, publicate pe site-urile web ale unor terți și conținând datele lor cu caracter personal care permit asocierea acestor informații cu aceste persoane, să fie găsite, indexate și puse la dispoziția utilizatorilor de internet în mod nedefinit. Soluționarea acestei probleme ar depinde de modul în care trebuie interpretată Directiva 95/46 în contextul acestor tehnologii, care au apărut după publicarea sa”, se arată în decizia CJUE.

Definiţia din directivă cu privire la datele cu caracter personal este cuprinzătoare şi trimite la orice referire despre o persoană prin care aceasta poate fi indentifcată.

„date cu caracter personal” înseamnă orice informație cu referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată); o persoană identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

Decizia CJUE:

1) Articolul 2 literele (b) și (d) din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date trebuie interpretat în sensul că, pe de o parte, activitatea unui motor de căutare care constă în găsirea informațiilor publicate sau introduse pe internet de către terți, indexarea acestora în mod automat și stocarea lor temporară și, în cele din urmă, punerea acestora la dispoziția utilizatorilor de internet într‑o anumită ordine de preferință trebuie calificată drept „prelucrare a datelor cu caracter personal”, în sensul acestui articol 2 litera (b), atunci când informațiile respective conțin date cu caracter personal și, pe de altă parte, operatorul acestui motor de căutare trebuie considerat „operator” în sensul articolului 2 litera (d) menționat.

2) Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretat în sensul că o prelucrare a datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul activităților unui sediu al operatorului pe teritoriul unui stat membru, în sensul acestei dispoziții, în cazul în care operatorul unui motor de căutare înființează într‑un stat membru o sucursală sau o filială destinată promovării și vânzării spațiului publicitar de pe pagina acestui motor, a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat membru.

3) Articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pentru respectarea drepturilor prevăzute de aceste dispoziții și în măsura în care condițiile prevăzute de acestea sunt îndeplinite efectiv, operatorul unui motor de căutare este obligat să elimine de pe lista de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele unei persoane, linkurile către paginile web publicate de terți și care conțin informații referitoare la această persoană și în ipoteza în care acest nume sau aceste informații nu sunt șterse în prealabil sau simultan de pe paginile web respective, iar aceasta, dacă este cazul, chiar dacă publicarea lor în sine pe paginile menționate este licită.

4) Articolul 12 litera (b) și articolul 14 primul paragraf litera (a) din Directiva 95/46 trebuie interpretate în sensul că, în cadrul aprecierii condițiilor de aplicare a acestor dispoziții, trebuie să se examineze în special dacă persoana vizată are dreptul ca informația respectivă referitoare la persoana sa să nu mai fie, în stadiul actual, asociată cu numele său de o listă de rezultate, afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său, fără însă ca constatarea unui asemenea drept să presupună ca includerea informației respective pe această listă să cauzeze un prejudiciu acestei persoane. Întrucât persoana vizată poate, având în vedere drepturile sale fundamentale prevăzute la articolele 7 și 8 din cartă, să solicite ca informația în cauză să nu mai fie pusă la dispoziția marelui public prin intermediul includerii sale într‑o asemenea listă de rezultate, aceste drepturi prevalează în principiu nu numai asupra interesului economic al operatorului motorului de căutare, ci și asupra interesului acestui public de a avea acces la informația respectivă cu ocazia unei căutări referitoare la numele acestei persoane. Nu aceasta ar fi însă situația dacă ar reieși că, din motive speciale, precum rolul jucat de persoana respectivă în viața publică, ingerința în drepturile sale fundamentale este justificată de interesul preponderent al publicului menționat de a avea acces, prin intermediul acestei includeri, la informația în cauză.