Clasamentul APIA al procesatorilor care cumpără lapte direct din fermele românești. Friesland părăsește top 3, înlocuit de Danone

2020 aduce surprize pe piața lactatelor măcinată de dispariția unei piețe importante, HoReCa, și de fluctuații în consum generate de pandemia cu noul coronavirus. O parte dintre datele oficiale, neconfirmate de piață, arată că fabricile au procesat mai puțin lapte românesc. În plus, s-au schimbat pozițiile în clasamentul procesatorilor în funcție de cantitatea de lapte crud cumpărată ca prim cumpărători din România. FrieslandCampina, compania ce face parte din grupului olandez Royal FrieslandCampina, a coborât două poziții, ieșind din top trei, urmare a politicii lor de a cumpăra de la cooperații. În locul său a urcat Danone.

Olandezii de la FrieslandCampina, care dețin brandul Napolact, au ieșit din clasamentul celor mai mari trei procesatori de lapte autohton, potrivit unui clasament realizat de APIA pe baza raportărilor pe care procesatorii prim-cumpărători de lapte materie primă le-au făcut în 2020 pentru Registrul Prim Cumpărătorilor de lapte.

Friesland, care operează trei fabrici pe plan local, la Baciu, Târgu-Mureş şi Ţaga, unde procesează brânzeturi în colaborare cu Fabrica de Brânzeturi Transilvania, a ajuns pe poziția 5, fiind devansată de francezii de la Danone. Motivul, spune compania, constă în politica lor privind achizițiile – cumpără tot mai mult de la cooperative, aceștia având în acest caz rolul de prim-cumpărător și nu Friesland. Compania face achiziții directe și indirecte de la aproximativ 1.100 de producători locali, concentrați cu mici excepții în Ardeal.

În aprilie 2020 producătorul raporta creșteri ale vânzărilor între 30 și 50% față de media unei luni obișnuite.

Primele trei poziții sunt astfel dominate de jucători internaționali, cu Lactalis din poziția de lider, urmat de Fabrica de Lapte Brașov SA a grecilor de la Olympus și de Danone.

Lactalis controlează fabricile Rarăul, Albalact, Covalact și Lactate Harghita, în timp ce Olympus deține o singură unitate de producție, în județul Brașov.

Pe locul patru s-a menținut Simultan SRL companie antreprenorială deținută de familia Herbai din Timiș și care produce lactate sub brandul SIM.

FrieslandCampina procesează mai multe lapte românesc, însă cumpără prin cooperative

„Volumele de lapte din România prelucrate în fabricile FrieslandCampina din Cluj și Târgu Mureș au crescut în 2020 cu peste 5% comparativ cu 2019. Este important de menționat faptul că în 2020 am crescut cantitățile de lapte colectat de la cooperative. Este un trend din ce în ce mai accentuat ca fermierii să se organizeze în astfel de cooperative. Prin urmare, topurile cu prim-cumpărători nu sunt relevante în analiza volumelor de lapte prelucrat de FrieslandCampina. Cooperativele cu care FrieslandCampina colaborează sunt prim-cumpărătorii în cazul acesta. Napolact este un brand 100% românesc, din lapte provenit exclusiv din Ardeal, produs în România, așa cum se poate observă clar pe etichetele produsului, în interiorul ștampilei ovale (cod de țară RO)”, au declarat pentru Economica oficialii FrieslandCampina.

Potrivit datelor furnizate Economica de către APIA, primii trei producători cu livrări către Friesland sunt Meyerhof, deținută conform Termene de către Cristian Miloi, Holand Dairy Farm controlată de două companii din Olanda și SC Ecolact Agro SRL controlată de Ana Onișor.

„În ultimul timp mulți fermieri s-au organizat în cooperative, noi (FrieslandCampina) fiind la bază o cooperativă. Acesta cred că este de fapt viitorul. Noi avem achiziții directe și indirecte cu 1.100 de producători. Sunt mulți, iar când aceștia intră într-o cooperativă și se  face raportarea la APIA, noi nu mai raportăm ca prim cumpărător. Cooperativa este prim-cumpărător”, mai explică reprezentanții companiei.

Potrivit acestora, printre cooperativele de la care Frisland preia cantități însemnate de lapte se numără Someș Arieș și Bio Carpathia Cooperativa Agricolă.

Au folosit mai puțin lapte de import. Doar 3% din total lapte procesat

Întrebați despre importurile de lapte materie primă folosit în fabricile companiei, Friesland susține că în 2020 au fost în scădere. Astfel, doar 3% din ceea ce au procesat a fost cu lapte din afara țării. În general, procesatorii apelează la laptele spot (necontractat) în perioadele în care producția locală scade, urmare a producției mai mici a animalelor, adică după 15 octombrie și până la începutul lui martie.

„În ceea ce privește laptele de import, volumele au scăzut în 2020, acesta a reprezentat mai puțin de 3% din total lapte prelucrat. Este esențial de menționat faptul că pentru produsele Napolact folosim doar lapte de la fermele din Ardeal”, au mai spus reprezentanții companiei.

De la cine cumpără lapte primii procesatori din piață

În ceea ce privește proveniența laptelui materie primă folosit de primii trei procesatori din clasament, potrivit APIA, Lactalis preia cele mai mari cantități de la DN Agrar Apold SRL, controlat de o companie cu sediul în Olanda, de la SC Costi Zootehnica SRL, controlat tot de un investitor olandez, respectiv Coremans Koen Elisabeth Jacobus și de la SC Boga Trifești SRL, companie deținută potrivit Termene.ro de către fermierul Bogdan Burcuș.

Principalii furnizori ai Fabricii de Lapte Brașov (Olympus) sunt Afiliu Trans, parte a grupului cu activităţi în cultivarea cerealelor, morărit panificaţie, creşterea animalelor şi transport deținut de familia Afiliu din Mizil. Urmează Coplax și Lacto Agrar.

Nu în ultimul rând, produsele Danone sunt realizate în principal cu lapte de la fermele Saris Com, Unic Prod Com și Agrozootehnica Ulmeni.

Oficial, procesatorii au cumpărat mai puțin lapte românesc

Din datele APIA, în 2020 producătorii de lactate din România au procesat cu 4% mai puțin lapte românesc decât în 2019, adică aproximativ 948,7 milioane de kilograme.

„Cantitatea totală de lapte cumpărată de prim-cumpărătorii înregistrați (2020) a fost de 948.720.070 kg”, ne-a transmis APIA.

Aceasta în condițiile în care, din datele Institutului Național de Statistică, rezultă o ușoară creștere a cantității de lapte de vacă colectată de unitățile de procesare. Mai exact, în anul 2020, comparativ cu anul 2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 12.500 de tone, adică cu 1,1% față de anul anterior.

Iar dacă ne raportăm la datele din piață, creșterea ar fi trebuit să fie și mai mare. “Cantitatea cumpărată a crescut cu aproximativ 6% pentru că a crescut producția. Pe de altă parte, a crescut și comerțul intracomunitar. Problema este că sunt foarte mulți cumpărători neînregistrați. În plus, nu toată lumea raportează. De aceea este necesar să se înființeze Observatorul Laptelui ( Milk Observatory). Suntem singura țară din Europa care nu are Observatorul Laptelui. Raportăm la 5 instituții diferite care nu împart datele între ele pentru a avea o imagine clară”, a explicat pentru Economica Dorin Cojocaru, președintele APRIL, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui.

Acesta subliniază faptul că lipsa unor raportări corecte și a Observatorului duce la imposibilitatea de a estima corect piața neagră care este una importantă. La fel, lipsa unor date corecte duce la imposibilitatea companiilor de a-și face un business plan corect, fapt ceea ce influențează negativ apetitul investitorilor pentru România.

“În 2020, conform datelor INS, nu au apărut modificări violente ( în ceea ce privește producția n.red). De aici apare întrebarea -unde s-a dus laptele când piețele s-au închis ( din cauza crizei Covid-19 n.red) ? Laptele este perisabil.”, atrage atenția Cojocaru făcând trimiteri la piața neagră. Potrivit acestuia, o practică des întâlnită în industrie, atunci când exista prea mult lapte, este ca procesatorii să facă semi-materii prime pe care să le congeleze. În plus, România este exportator de lapte crud, dar volumele trimise peste granițe au fost în scădere. Potrivit datelor INS, în perioada ianuarie-noiembrie 2020, România a exportat 44,1 milioane de kg de lapte către țări precum Grecia, Moldova, Bulgaria, în timp ce în perioada similară a lui 2019 exporturile (incluzând comerțul intracomunitar) au fost de 54,5 milioane de kg.

Importuri în creștere

Din analiza datelor INS, reiese totodată a dinamică ascendentă a importurilor, cu un plus de 11,3%, până la 181,1 milioane de kg.

Anul trecut, numărul prim-cumpărătorilor înregistrați la APIA a fost de aproximativ 400. De asemenea, la ANSVSA sunt înregistrați peste 1.900 de unități din industria alimentară cu aprobarea ANSVSA de a face schimb intracomunitar. Aceasta cu mențiunea că este luată în calcul fiecare fermă în parte, ceea ce înseamnă că unele companii au mai multe puncte autorizate.

În România sunt în jur de 14.500 de fermieri care cresc vaci de lapte și peste 261.000 de vite, dintre care doar în jur de 23.500 de capete aparțin unor ferme de peste 250 de animale.