Acest studiu, care evaluează din anul 2000 competenţele în ştiinţe, matematici şi lectură pentru elevii în vârstă de 15 ani, a devenit o referinţă mondială, fiind monitorizat cu mare atenţie de guvernele lumii.
În clasamentul pe 2018, România a înregistrat scoruri sub media mondială la toate cele trei secţiuni. Astfel, ţara noastră a obţinut la secţiunea „lectură” un scor de 428 (media mondială fiind de 487), la secţiunea „matematică” un scor de 430 (media mondială este 489) şi la secţiunea „ştiinţe” un scor de 426 (media mondială este 489).
Testele au fost realizate în mai 2018 pe 600.000 de tineri din 79 de ţări şi teritorii, un eşantion reprezentativ pentru 32 de milioane de elevi.
Mai multe ţări asiatice figurează în fruntea clasamentului secţiunii „lectură”, subiectul cel mai dezvoltat în noua ediţie a studiului, dar şi în fruntea topurilor întocmite la secţiunile „matematică” şi „ştiinţe”. Patru metropole şi provincii chineze (Beijing, Shanghai, Jiangsu, Zhejiang) au ocupat primul loc, urmate de Singapore, Macao (China), Hong Kong (China), Estonia şi Canada.
„În numeroase ţări asiatice, educaţia copiilor este prioritară, profesorii urmează cursuri de perfecţionare de bună calitate şi guvernanţii au decis să investească în unităţile în dificultate”, a explicat Eric Charbonnier, specialist în educaţie în cadrul OCDE. În Coreea de Sud, o ţară la rândul ei foarte bine clasată, „profesorii sunt foarte apreciaţi în societate, iar salariile lor sunt foarte atractive”, a continuat acelaşi specialist.
În raport cu ediţia precedentă, anumite ţări au progresat, precum Estonia, Polonia şi Portugalia, unde un efort special a fost făcut pentru perfecţionarea profesorilor şi revalorificarea acestei profesii, potrivit OCDE.
Provocarea inteligenţei artificiale
Raportul consideră „dezamăgitor” faptul că, în pofida unei creşteri cu 15% a cheltuielilor pentru învăţământul primar şi secundar în ţările din OCDE în ultimii zece ani, cele mai multe dintre state nu au beneficiat „practic de nicio îmbunătăţire” a performanţelor elevilor lor după lansarea testelor PISA în 2000.
„De fapt, doar şapte dintre cele 79 de sisteme naţionale de învăţământ analizate au arătat îmbunătăţiri semnificative la lectură, matematică şi ştiinţe”, potrivit raportului. „Doar una dintre aceste ţări, Portugalia, este membru în OCDE”, se afirmă în acelaşi text.
Mai mult, nevoile educative ale adolescenţilor de 15 ani „s-au modificat într-o manieră fundamentală”, subliniază raportul, apariţia smartphone-ului transformând felul în care oamenii citesc şi schimbă informaţii. Digitalizarea a determinat şi apariţia unor noi forme de texte.
„Înainte, elevii puteau să găsească răspunsuri clare la întrebările lor doar în manualele aprobate de guverne, în care puteau avea încredere. Astăzi, ei găsesc sute de mii de răspunsuri online şi lor le revine sarcina de a separa adevărul de fals”, au subliniat autorii raportului.
OCDE a avertizat şi că materiile uşor de predat sunt de acum înainte „la fel de uşor de digitalizat şi de automatizat”. „Inteligenţa artificială va amplifica atât ideile bune, cât şi pe cele rele (…) De aceea, educaţia viitorului nu va însemna doar învăţarea populaţiei, ci şi ajutorarea ei să dezvolte un compas fiabil care să îi permită să navigheze într-o lume din ce în ce mai complexă, ambiguă şi schimbătoare”, explică acelaşi raport.