Claudiu Săftoiu, validat ca preşedinte-director general al TVR de către Parlament

Membrii Comisiilor de cultură reunite ale Parlamentului au votat validarea lui Ovidiu Miculescu ca preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), după ce acesta a fost desemnat pentru această funcţie de membrii Consiliului de Administraţie al SRR.

De altfel, membrii CA al Radioului Public s-au întâlnit, marţi dimineaţă, în sala de şedinţe a Comisiilor de cultură ale Parlamentului, înainte de începerea şedinţei propriu-zise a comisiilor, pentru a-l vota pe noul preşedinte-director general al SRR. Din cei zece membri CA prezenţi, opt au votat „pentru” desemnarea lui Ovidiu Miculescu ca preşedinte-director general, în timp ce doi membri s-au „abţinut”.

Ovidiu Miculescu a fost susţinut pentru această funcţie de USL, după ce, vinerea trecută, Demeter Andras a anunţat că renunţă la funcţia de preşedinte-director general al Radioului Public, mandat pentru care fusese numit în iunie 2010, fiind susţinut de UDMR. Totuşi, deşi a renunţat la funcţia de preşedinte-director general, Demeter Andras şi-a păstrat calitatea de membru în CA al SRR.

Pe lângă Ovidiu Miculescu şi Demeter Andras, din Consiliul de Administraţie al Radioului Public mai fac parte: Doina Tănase, Mihai Voicu, Mirela Ioana Fugaru, Ileana Savu, Stejărel Olaru, Alexandru Ducu Bertzi, Ana Florea, Adelina Rădulescu, Maria Ţoghină, Adrian Moise şi Bogdan Iuliu Hossu. La fel ca în cazul lui Demeter Andras şi Ovidiu Miculescu, şi ceilalţi membri ai CA au fost numiţi în iunie 2010.

La audierile din Comisiile de cultură, Ovidiu Miculescu a spus că acesta este un „moment important” în cariera sa.

„Sunt onorat de propunerea colegilor mei, lucrăm împreună, zic eu, cu rezultate bune, de doi ani de zile. Este o activitate colectivă deloc simplă”, a spus Ovidiu Miculescu.

Ovidiu Miculescu a spus că are o experienţă de peste 20 de ani în media şi vrea să modernizeze Radioul Public.

„Trebuie să ajungem la anul 2012. Funcţionăm după o lege din 1994. Instituţional, în activitatea Radio România acest lucru se simte, este un model instituţional uşor împietrit”, a spus Miculescu.

De asemenea, el a precizat că Radioul Public trebuie să acopere întreaga populaţie a României. „Atunci când s-a desenat acoperirea Radio România s-a folosit un termen greşit, după părerea mea, acoperirea teritoriului şi nu a populaţiei. Teritoriul este acoperit teoretic 95-96%. Populaţia, în schimb, nu este acoperită. Dacă, anul trecut, Radio România a reuşit să deschidă Radio Chişinău, încă sunt bucăţi importante din România în care Radioul Public nu se aude”, a mai spus Miculescu.

Potrivit lui Miculescu, Radioul Public este „cea mai veche şi prestigioasă instituţie de media din România”. „Zilnic ne ascultă aproape 5 milioane de oameni, ceea ce nu e deloc puţin. Dacă dumneavoastră, parlamentarii, mergeţi la vot o dată la patru ani, noi ieşim în faţa ascultătorilor şi ascultându-ne ne votează zilnic. Nu e o misiune deloc uşoară, dar eu sunt convins că vom reuşi să aşezăm lucrurile şi să le ducem acolo unde trebuie. Cred că Radio România trebuie să înceapă un proces de modernizare, păstrând valorile şi ceea ce este bun”, a mai spus Miculescu.

Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, a spus că la comisie a fost transmisă o sesizare de clarificare „între un potenţial conflict de interese”, ţinând cont de calitatea de membru în CA al Radioului Public şi cea de manager în Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR) a lui Ovidiu Miculescu. Ea a făcut referire la articolul 23 din Legea 41, potrivit căreia „Membrii consiliului de administraţie şi membrii comitetului director nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale care are activitate în domeniul audiovizualului şi nu pot participa la societăţi comerciale cu care Societatea Română de Radiodifuziune sau, după caz, Societatea Română de Televiziune întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare”.

„Evident că Societatea Română de Radiodifuziune este în relaţie contractuală cu Radiocomul. Din CV-ul dumneavoastră reiese că sunteţi manager în această societate”, i-a spus Raluca Turcan lui Ovidiu Miculescu.

În schimb, Ovidiu Miculescu a spus că va încheia raporturile pe care le are cu Radiocom, dacă va fi validat de Parlament în funcţia de preşedinte – director general al Radioului Public.

El a mai spus că s-a consultat cu „oameni de specialitate”, încă de acum doi ani, când a fost numit membru în CA al Radioului Public. „Toţi am văzut acest film încă o dată, înainte de a candida ne-am lămurit şi m-am lămurit foarte exact vizavi de acest lucru, acea sintagmă «nu pot să participe în societăţi comerciale»”, a spus Miculescu, precizând că Legea 31 a societăţilor comerciale, cât şi Legea 161 definesc termenul de „participare” prin „participaţie, părţi sociale”.

„Participarea lor se referă la părţi, participaţii, acţiuni ş.a.m.d., deci sensul este acesta. Nu puteam să iau niciun fel de decizie care să influenţeze în bine sau în rău relaţia dintre două societăţi. În momentul în care am să fiu, dacă o să fiu validat, bineînţeles că am să-mi închei raporturile cu Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Imediat. Referitor la ce a fost, la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii eu nu am făcut parte din conducerea executivă, nu am făcut parte din comitetul director, nu am avut şi nu am drept de semnătură, drept de a negocia contractele, drept de a angaja societatea”, a mai spus el.

„Ştiţi foarte bine că SNR, prin legea ei de înfiinţare, este «condamnată» să lucreze cu Societatea de Radio şi cu cea de televiziune. Pe de altă parte, radioul, în mod tradiţional, transportă semnalul pe SNR. Banii pentru acest transport al semnalului, care sunt alocaţi de la buget, nici măcar nu trec decât prin contul de trezorerie al Radioului Public (…) Această relaţie este foarte greu să fie influenţată de undeva, mai ales atunci când nu ai drept de semnătură, nu poţi angaja societatea”, a mai spus Miculescu.

În schimb, senatorul PNL Mircea Diaconu – care, recent, a fost nevoit să demisioneze din funcţia de ministru al Culturii, din motive de „incompatibilitate” (a fost şi director al Teatrului Nottara din Capitală, n.r.) – i-a spus ironic lui Miculescu: „Explicaţiile dumneavoastră au fost logice, dar nu au nicio legătură cu legea 161. Şi o secundă dacă aţi fost şi la SNR o să vă ducă unde m-au dus şi pe mine. Aşteptaţi-vă dacă nu aţi fost cuminte la ce am spus eu acum”. „Cine citeşte legea 161 hotărăşte într-un fel (…) Nu vă jucaţi cu legile”, i-a mai spus Diaconu lui Miculescu.

Tot ironic, Diaconu a făcut referire la CV-ul lui Ovidiu Miculescu, în care apar şi participări ale acestuia din urmă la conferinţe precum „Planul de Frecvenţe Digitale DVBT
(Geneva 2006) Lichtenau, Germania” şi „Reţele naţionale de radio” (Italia, 2005).

„Este o premieră pentru mine ca într-un CV să apară conferinţe (…) în timpul conferinţelor pe care le-aţi ţinut, evident verbal, aţi pus şi ghilimelele, (…) aţi folosit vreun citat din Iisus Hristos sau Aristotel sau Platon”, a spus ironic Diaconu.

Când Miculescu a încercat să explice prezenţa respectivelor conferinţe în CV-ul său, Diaconu i-a răspuns: „Dar de ce mă luaţi în serios? Sunteţi prea sobru pentru o facultatea pe care am absolvit-o şi eu (Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale”)”.

Şi deputatul PDL Theodor Paleologu a spus că este „cam derutat” de CV-ul lui Miculescu. Paleologu s-a referit la facultatea pe care a urmat-o Miculescu, în CV-ul acestuia nefiind precizată specializarea urmată şi diploma obţinută. De asemenea, Paleologu a făcut trimitere, la rândul său, la conferinţele trecute în CV-ul lui Miculescu.

Ovidiu Miculescu a încercat să explice că acest tip de conferinţe sunt foarte importante în zona media, pentru că în cadrul acestora se discută aspecte semnificative pentru dezvoltarea domeniului. „Pentru noi, acest tip de dezvoltare este important. Eu le-am considerat necesare”, a mai spus Miculescu. De asemenea, el a spus că a absolvit Facultatea de Imagine Film şi Televiziune (diplomă de licenţă) din cadrul Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti.

După ce a fost validat de Comisiile de cultură, Parlamentul se va reuni, marţi, în şedinţă comună, pentru a-l valida pe Ovidiu Miculescu ca preşedinte-director general al Radioului Public. El îşi va începe mandatul după ce decizia Parlamentului va fi publicată în Monitorul Oficial.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al SRR este numit de Parlament, pe o perioadă de 4 ani.

Demeter András, fostul preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, a anunţat, vineri, că renunţă la funcţie, solicitând celor două camere ale Parlamentului României dispunerea măsurilor necesare în vederea absolvirii sale de responsabilităţile conferite prin hotărârea de numire a sa. În scrisoarea adresată vineri Parlamentului României, Demeter András spune că unul dintre motivele deciziei sale esta insuficienţa fondurilor în ceea ce priveşte buna funcţionare a serviciului public de radiodifuziune. „Serviciul public de radiodifuziune trebuie să beneficieze de toate mijloacele necesare în vederea accesului direct, permanent şi fără distorsiuni la informaţile şi mesajele destinate tuturor cetăţenilor. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, fondurile anuale alocate prin bugetul de stat pentru serviciile de radiocomunicaţii au fost sub necesarul real al Radioului public”, a menţionat acesta în documentul înaintat celor două camere ale Parlamentului.

Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

Potrivit raportului de activitate pe 2011, SRR a avut anul trecut venituri în cuantum de 405.314.961 de lei (faţă de 400.555.177 de lei în 2010) şi cheltuieli de 400.477.389 de lei (faţă de 398.890.537 de lei în 2010). În 2011, Radioul Public a înregistrat un profit brut de 4.837.572 de lei (4.209.533 de lei – profit net), în creştere faţă de 2010, când profitul brut a fost de 1.664.640 de lei (334.454 de lei – profit net).

Radioul Public a încheiat şi anul 2009 cu un profit de 448.980 de lei, după ce, în 2008, Radioul Public a avut un profit de 258.065 de lei, iar în 2007, un excedent de 87.961 lei.