Războiul clauzelor abuzive, într-o nouă fază: vânătorii de clienţi scot „armamentul greu”

O decizie a Tribunalului Bucureşti care dă câştig de cauză BCR într-un proces pe clauze abuzive a stârnit interesul unor avocaţi specializaţi în domeniu. Sub titlul „De publicat, vă rog!”, avocatul Marius Vicenţiu Colţuc a adresat presei un comunicat prin care sugerează că ANPC, cea care a deschis procesul împotriva BCR, nu are niciun interes să îşi susţină serios punctul de vedere întrucât reprezintă statul, iar „statul susţine băncile”. „Ceea ce nu s-a spus despre acest dosar este faptul că peste 80% din părţi (adică 3,2 clienţi în condiţiile în care acţiunea ANPC a fost deschisă în baza plângerilor a 4 clienţi – n.r.) au încheiat pe durata procesului angajamente individuale. Ne punem întrebarea: de ce tocmai acest dosar al ANPC s-a pierdut?”, se întreabă specialistul în drept, potrivit căruia cererea de chemare în judecată formulată de ANPC este „defectuos redactată şi argumentată”.

După ce face trimitere la mai multe procese individuale câştigate de clienţi împotriva băncilor, dar şi la eventuale sancţiuni grave pe care FMI le-ar putea aplica României în cazul în care pierderea proceselor de către ANPC devine o practică, Colţuc, care reprezintă clienţii în mai multe procese, încheie cu un îndemn: „Soluţia este să depunem plângeri individuale!”. Potrivit legii clauzelor abuzive, modificată anul trecut, ANPC poate da în judecată băncile în urma unor sesizări făcute de clienţi. În cazul în care instanţa dă dreptate ANPC, băncile sunt obligate să elimine din toate contractele de credit clauzele abuzive similare celor invocate în proces. În cazul de faţă, instanţa a respins ca nefondată cererea Autorităţii. Până la modificarea legii, s-au desfăşurat mii de litigii în care clienţi ai mai multor bănci (în principal BCR şi Volksbank) au primit câştig de cauză în procese individuale. Mai mult, există şi procese colective câştigate de avocaţi împotriva băncilor.

„Eu (avocat Colţuc Marius Vicenţiu) sunt de altă părere”

ECONOMICA.NET a contactat atât ANPC cât şi BCR pentru a-şi expune poziţia în legătură cu afirmaţiile avocatului. Ambele au negat orice înţelegere directă însă au confirmat, aşa cum de altfel o făcuseră şi în prealabil, că cei patru clienţi de la care a plecat plângerea au ajuns la înţelegeri în nume propriu cu banca. În acest context, specialistul în drept, care precizează în comunicatul iniţial că „este de altă părere”, şi-a nuanţat substanţial poziţia. La solicitarea noastră, avocatul s-a arătat încrezător că în calea de atac „se vor îndrepta lucrurile” şi spune că poziţia ANPC (pe care o expunem mai jos) este una „neutră şi corectă”. În legătură cu înţelegerile dintre clienţi şi bancă, Colţuc identifică unele probleme de natură juridică. Printre ele, faptul că banca impune clientului care semnează să renunţe la dreptul de a mai contesta în instanţă noul contract şi că dobânda devine variabilă pe criterii care aparţin exclusiv băncii (formula de calcul a dobânzii este una standard, utilizată în tot sistemul bancar, care leagă costurile creditului de dobânda medie EURIBOR şi de o marjă fixă a băncii – n.r.). De asemenea, Colţuc acuză BCR că nu a făcut publice integral noile condiţii oferite clienţilor(contracte confidenţiale).

Vă prezentăm mai jos şi poziţiile BCR şi ANPC:

BCR
„Afirmaţia dlui avocat (din nefericire, domnia să nu este singurul în această categorie) este de-a dreptul scandaloasă. În fapt, o mare parte din declaraţiile, afirmaţiile, iniţiativele acestui tip de avocaţi cu reputaţie de procesomani nu pot fi caracterizate altfel decât: scandaloase, calomnioase şi înşelătoare în detrimentul clienţilor. Reiterăm, în pofida acestui zgomot de fundal, o precizare importantă: în condiţiile apariţiei unor nemulţumiri ori litigii, atitudinea băncii a fost mereu aceea de a găsi cai de soluţionare amiabilă şi parteneriat. Majoritatea clienţilor au acceptat ofertele de reconciliere ale băncii, iar clienţii rămaşi în litigii a trebuit să plătească cheltuieli de judecată usturătoare că urmare a pierderii proceselor.
Este stupefiant cum, în pofida evidenţelor, astfel de avocaţi îşi refuză o minimă prestanţa şi onoare profesională, insistând să facă tărăboi sub orice pretext şi întrecându-se care mai de care să fie primul între samsarii de litigii. Teoria conspiraţiei, azvârlită în acest context, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, lipsa orientării către soluţii şi inflamarea a conflictului cu singurul scop de a alimenta financiar „avocatură bine făcută”- după cum sună sloganul unui exact astfel de personaj. Poate că autorităţile de protecţia a consumatorilor ar trebui să îi investigheze cu atenţie chiar pe aceşti samsari de litigii colective (nu o dată clienţii alături de care am agreat soluţii constructive, ne-au relatat promisiunile lipsite de orice realism – ex: „nu mai plătiţi creditul, că va obţin dobânda 0%” – şi ne-au mărturisit regretul de a fi pierdut timp şi bani cu aceşti periculoşi vânzători de iluzii).
Atitudinea permanent conflictuală a acestor intermediari de litigii este ticluită în scopuri pecuniare anume, însă nu mai păcăleşte pe nimeni, deoarece a devenit cât se poate de străvezie încercarea de a ascunde realitatea – aceea că majoritatea absolută dosarelor având că obiect acţiuni colective formulate împotriva băncilor, au fost respinse că neîntemeiate atât în instanţele de fond cât şi în instanţele de apel pe baza unor motivaţii clare:
• clienţii au avut posibilitatea să reflecteze asupra condiţiilor de creditare şi costurilor;
• clienţii au avut posibilitatea negocierii nivelului de dobânda, inclusiv a tipului de dobânda;
• comisioanele de administrare şi riscuri intră în costul total al creditului, pe care consumatorii l-au contractat prin demers propriu.

Mai mult, majoritatea cauzelor ajunse la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au vizat dobânda variabilă, s-au soluţionat irevocabil în favoarea băncilor pe baza motivaţiilor următoare:
• Este incorectă constatarea identităţii între „dobânda de referinţă variabilă” şi EURIBOR;
• Nicio instanţa nu are permisiunea de a trece peste termenii conveniţi de părţi în contract, interpretând greşit sau atribuind alt înţeles angajamentului contractual al părţilor;
• Toate clauzele din contractele supuse analizei sunt clare şi exprimă voinţă reală a părţilor, care au convenit în privinţa modului de determinare a dobânzii variabile.
În contextul dat, nu găsim riposta mai cuvenită decât să recunoaştem deschis faptul că interpelările ANPC, ale clienţilor şi ale asociaţiilor de consumatori ne-au făcut să analizăm cu atenţie responsabilităţile pe care le avem faţă de toţi clienţii şi să încercăm să identificăm soluţii viabile în condiţii de simetrie, transparenţă şi simplitate în relaţiile cu aceştia. Avem lecţii de învăţat, iar cooperarea cu organismele şi asociaţiile de protecţie a drepturilor consumatorilor este o prioritate de abordat cu maximă seriozitate şi resurse adecvate în viitor.
Totodată reiterăm faptul că BCR respectă legea, cadrul de reglementare şi rolul autorităţilor de protecţie a drepturilor consumatorilor, însă va contracara cu fermitate toate pretenţiile pe care le consideră lipsite de valabilitate şi periculoase pentru stabilitatea sistemului financiar.”

ANPC

„După încheierea procesului verbal în cauza ANPC nu a purtat niciun fel de discuţii cu BCR pe acest dosar. În momentul în care a fost înaintat instanţei dosarul şi-a urmat cursul.
În schimb, BCR a negociat direct cu consumatorii implicaţi în acest dosar(4 consumatori) ajungând la diverse înţelegeri. Acesta este singurul motiv pentru care instanţa a considerat cererea de chemare în judecată că fiind nefondată.
ANPC în schimb a făcut apel, în ideea în care Curtea de Apel va analiză clauzele incluse în dosar privind suspiciunea de a fi abuzive. Astfel că, deşi consumatorii implicaţi direct în dosar nu mai au nicio pretenţie de la banca, să fie analizate contractele prin prisma legii 193/2000 modificată. Modificarea Legii 193/2000 obligă profesionistul că în cazul în care o anumită clauză este considerată abuzivă de către Instanţa, să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare.”