ANPC a chemat în instanţă opt bănci după data de 1 octombrie 2013, după ce legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti a fost modificată. Noile prevederi spun că o clauză dintr-un contract preformulat declarată ca fiind abuzivă va fi eliminată din toate contractele profesionistului care a propus aceste contracte, la iniţiativa ANPC sau a unei asociaţii de consumatori.
ECONOMICA.NET vă prezintă, în serial, şi clauzele pe care ANPC le consideră abuzive în funcţie de bancă. După BCR, Raiffeisen Bank şi OTP Bank, urmează clauzele contestate ale Volskbank şi ale Băncii Româneşti.
În cazul Volksbank, comisarii ANPC au trimis în judecată banca pentru clauza privind comisionului de risc. Acest comision, rebotezat în comision de administrare în 2010 cu ocazia OUG 50, a stat la baza celor mai multe procese intentate băncii de către clienţi, şi reprezintă în jur de o treime din valoarea ratei lunare. După unele surse, banca a pierdut 2.000 de procese până în acest moment, unele cu mai mulţi clienţi în dosar.
Grecii de la Banca Românească au probleme cu ANPC din cauza comisionului de monitorizare, fiind considerat identic cu comisionul de administrare, care este perceput astfel de două ori şi a diferitelor clauze de dobândă. La fel cum am văzut şi în cazul BCR sau al OTP Bank , cei de la Banca Românească au utilizat dobânzi interne pentru calculul dobânzilor variabile, fără să includă în contract şi modul de calcul al acestora. De asemenea, cei de la Banca Românească stipulează în contractele de credit ipotecar că dobânda variază în funcţie de Euribor/Libor/Euribor + marjă, la fiecare trei luni, dar îşi arogă dreptul de a modifica sau nu dobânda, deşi variaţia indicatorilor din piaţă ar trebui să oblige la modificarea dobânzii curente.
ANPC precizează că verificările la aceste bănci s-au făcut în cazul contractelor pentru care alinierea la OUG 50/2010 a fost denunţată de către una dintre părţi.
„Având în vedere Ordinul Preşedintelui ANPC 358/23.10.2013 prin care s-a dispus soluţionarea aspectelor ce vizează posibile clauze abuzive în reclamaţiile consumatorilor privind serviciile bancare cu privire la contractele de credit încheiate de către consumatori şi aliniate la prevederile OUG 50/2010, care ulterior au fost denunţate în termen de 60 de zile de către consumatori sau bancă, în conformitate cu prevederile Legii 288/2010, echipa de control desemnata prin Ordin al Preşedintelui a procedat la verificarea următorilor operatori economici financiar bancari: Volksbank România SA şi Banca Românească SA”, se arată în informarea ANPC.
Amintim că OUG 50/2010 a fost modificată prin legea de adoptare, astfel încât să nu se aplice şi creditelor în derulare, dar a lăsat în urmă mai multe contracte modificate prin actele adiţionale emise de bănci, după principiul „adoptării tacite”. Astfel, cei mai mulţi clienţi nu au semnat acele acte adiţionale, dar nici nu le-au denunţat. În unele cazuri, implementarea OUG 50 a creat costuri potenţiale mai mari pentru clienţi, atunci când au fost modificate clauzele de dobândă, în timp ce comisioanele au fost „cimentate” la valoarea din contract. Pe cale civilă, clienţii au obţinut anularea actelor adiţionale, chiar şi a celor semnate, şi declararea ca abuzive a clauzelor contestate.
Potrivit legii 193/2000, clauzele abuzive sunt nule absolut şi nu produc efecte asupra consumatorilor, fiind eliminate din contracte.
Iată, mai jos, clauzele contestate de către ANPC, care fac obiectul dosarelor 36773/3/2013 (Volksbank) şi 36772/3/2013 (Banca Românească), de la Tribunalul Bucureşti (aşa cum sunt prezentate ele în informarea internă a ANPC):
În cazul operatorului financiar bancar Volksbank Romania SA s-a procedat la verificarea
convenţiilor de credit cu destinaţia acoperire cheltuieli personale curente cu garanţie reală imobilară, ocazie cu care s-a constatat că următoarele clauze contractuale sunt posibil abuzive după cum urmează:
- Condiţii speciale ale convenţiei – Comision de risc – art 5 litera a, – …. %, aplicat la soldul creditului, plătibil lunar în zilele de scadenţă, pe toată perioada de derulare a Convenţiei de credit.
- Condiţii generale ale conventiei – art 3.5 – Comisionul de risc – pentru punerea la dispoziţie a creditului, Împrumutatul datoreză băncii un comision de risc, aplicabil la soldul creditului, care se plateşte lunar, pe toata perioada creditului, modul de calcul şi scadenţa/scadenţele plăţii acestuia se stabilesc în Condiţiile Speciale.
În cazul operatorului finaciar bancar Banca Românească au fost analizate următoarele tipuri de contracte :
- Contract de credit de nevoi personale
- Contract de credit bancar ipotecar
- Contract de credit bancar cu garanţie imobiliară
În cazul contractelor de nevoi personale au fost analizate clauzele prevazute:
- la art 5 litera d – comision de monitorizare: „Procent calculat asupra soldului lunar al creditului se achită lunar împreună cu rata de credit”. Acesta clauză prezintă indici de clauză abuziva deoarece în contracte nu există o definiţie clară a acestui comision cu atât mai mult (cu cât) aceste contracte au comision de administrare care a fost perceput la momentul acordării creditului şi în viziunea băncii acest comision de monitorizare este unul şi acelaşi cu comisionul de administrare.
- la art 6 – Dobânzi : „La expirarea primului an contractual dobânda va fi dobânda variabilă a băncii, la respectiva dată compusă din indicele de referinţă DODÂNDA DE REFERINŢĂ A BĂNCII la care se adauga marja de …. %, dobânda fiind revizuibilă în funcţie de evoluţia dobânzii de referinţă.
- la art 6.4 „Dobânda modificată este comunicată Împrumutatului/Codebitorului prin notificare scrisă sau prin comunicare afişată de sediile băncii sau extras de cont sau prin alte mijloace. Împrumutatul este de acord că acestă metodă de notificare este suficientă iar Împrumutatul renunţă la orice plângere apare sau reclamaţie ulterioară cu privire la faptul că acestă metodă a fost nepotrivită sau inadecvată. În cazul în care în urma modificării dobânzii de către Bancă, Împrumutatul nu va rambursa ratele scadente/restul din creditul angajat şi dobânzile aferente în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data notificării modificării se considera ca acesta a acceptat noul procent de dobândă”.
În cazul contractului de credit bancar ipotecar a fost analizată clauza prevazută la art 6.1 – Dobânzi: „Pentru primul an de creditare s-a aplicat o dobândă fixă de … % si variabilă ulterior compusă din indice de referinţă LIBOR/EURIBOR/BUBOR 3M la care se adaugă marja de …%, revizuibilă în datele de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie în funcţie de indicele de referinţă LIBOR/Euribor/BUBOR 3M determinat de baza monedei creditului conform valorii indicelui de referinţă valabil la data de 15 martie , 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie. Dacă banca decide să modifice nivelul ratei dobânzii ea va informa clientul despre noua valoare a ratei lunare de plată şi noua rată de dobândă aplicabilă”.
În cazul contractului Contract de credit bancar cu garanţie imobiliară – art 6 – Dobânda: „o dobândă fixă pentru primul an de creditare, perioadă care începe cu data primei trageri, după care va plăti o dobaâdă variabilă a Băncii care este revizuibilă în funcţie de politica de dobânzi a Băncii la respectiva dată, compusă din indice de referinţă DOBÂNDA DE REFERINŢĂ A BĂNCII la care se adaugă marja de …% dobânda fiind revizuibilă în funcţie de evoluţia dobânzii de referinţă”.
Aceste clauze au fost considerate ca fiind posibil abuzive, deoarece în contract nu există o explicaţie clară a termenului dobânda de referinţă iar la momentul de faţă formula de calcul aplicată dobânzii în cadrul acestor contracte este: Indice de referinţă + marja din contract + riscul de ţară + costul rezervelor minime obligatorii.
Pentru clauzele mentionate anterior au fost încheiate procese verbale care au fost înaintate
instanţelor de judecată competente în conformitate cu prevederile art 12 din legea 193/2000 modificată, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra caracterului abuziv ale acestor clauze, şi în cazul în care acesta consideră necesar va dispune modificarea clauzei pentru toate contractele similare.Pentru o mai buna intelegere, reiteram faptul ca aceste contracte înaintate instantelor de judecata sunt contracte a caror acte aditionale au fost denunate in temeiul art II din legea 288/2010 urmând ca dvs prin structurile teritoriale să informaţi consumatorii care depun reclamaţii la opertatorii economici financiar bancari mai sus mentionati care au încheiat cu petentii acelasi tip de contracte de credit şi ale caror acte aditionale încheiate in temeiul OUG 50/2010 au fost denunţate de către una dintre părţi. În cazul in care din analizarea reclamaţiilor la aceşti operatori financiar bancari identificaţi li alte clauze care prezintă indici de clauză abuzivă, va recomandăm să transmiteţi reclamaţile catre ANPC – D.C.S.P în vederea analizării şi înaintării acestora in instanta.
Comisionul de risc de la Volksbank: Instanţele dau decizii diferite
Comisionul de risc din contractele de credit ale Volksbank este una dintre clauzele contrctuale pe marginea cărora banca se judecă în instanţă cu unii clienţi nemulţumiţi. Unele instanţe au dat dreptate clienţilor, iar altele au dat dreptate băncii.
“Nu suntem în măsură să facem aprecieri asupra unor decizii ale instanțelor, fie ele negative sau pozitive. Există atât sentințe favorabile băncii, cât și sentințe precum cea în discuție, iar banca pune în aplicare toate aceste decizii” a informat banca, după o decizie a instanţei ce i-a fost defavorabilă şi în urma căreia a restituit banii înacasţi drept comision de de risc
Pe de altă parte, în aceeaşi lună, februarie, într-un alt proces cu opt clienţi, o altă instanţă a respins ca neîntemeiată solicitarea clienţilor de a se anula comisionul de risc, redenumit comision de administrare, dar decizia poate fi atacată.
Volksbank a mai primit decizii favorabile legate de legalitatea comisionului de administrare în două cauze ajunse pe rolul instanţelor superioare, una la Înalta Curte şi alta la Curtea de Apel Bucureşti. Niciuna nu este însă definitivă.