Clean Recycle: Asistăm deja la majorări de preț între 10-15% la colectarea deșeurilor de ambalaje. Se reflectă inclusiv în prețurile produselor din magazine

O lege (nr 175/2023) care a intrat în vigoare la finele lui iunie, prin care se aprobă o OUG (nr. 125/2022) privind Fondul pentru Mediu, ar putea crește costurile producătorilor cu gestionarea deșeurilor, cu efect de bumerang asupra prețurilor la raft. Deja, de la începutul anului, prețurile pentru  colectarea deșeurilor au crescut cu 10-15%.

Potrivit noului act normativ, operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, reciclare sau brokeraj şi raportează deşeuri în SIATD pentru organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului constituie o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă calculată în baza cantităţii de deşeuri de ambalaje raportate în anul precedent. Totodată, aceștia, dacă se află în situația de a raporta pentru prima dată în SIATD, trebuie să  constituie, în primul an de activitate, o garanţie în cuantum de 50 de lei/tonă, calculată la cantitatea de deşeuri de ambalaje precizată în contract ca fiind estimată a fi raportată în anul de activitate.

Aceasta înseamnă, atrag atenția jucătorii din domeniu, o presiune financiară în plus asupra colectorilor de ambalaje folosite. Legea, are, de asemenea, efecte și asupra OIREP-urilor – organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor.

„Recent, Ministrul Mediului a emis un act normativ care ar putea aduce un impact major asupra costurilor operatorilor economici în general, dar și ale OIREP-urilor. Dacă, în prezent, deșeurile de ambalaje sunt raportate ca fiind valorificate autorităților de mediu imediat ce ajung în sarcina reciclatorului, pe viitor, acestea vor putea fi incluse în raportări abia după ce sunt reciclate efectiv. Proces care poate să dureze chiar și 3 ani, potrivit legislației actuale. Astfel, raportările de final de an ar fi incomplete, iar producătorii/generatorii de deșeuri de ambalaje ar fi obligați să plăteasca cantitățile care nu au fost reciclate efectiv. De asemenea, se pun presiuni financiare pe colectori, care trebuie să plătească o garanție de 50 de lei/tona de deșeuri de ambalaje gestionată, calculată în baza cantității de deșeuri de ambalaje raportată în anul precedent. Cei care sunt la primul an de activitate vor raporta cantitățile precizate în contract ca fiind estimate pentru anul de activitate. Garanțiile se constituie în favoarea OIREP-urilor, în depozit numerar sau a unei scrisori de garanție, cu o valabilitate de 18 luni și se depun la AFM”, a explicat pentru Economica Cosmin Monda, fondator și  CEO Clean Recycle.

Clean Recycle este una dintre cele mai mari cinci organizații de preluare a responsabilității din România,  cu o cantitate de peste 37 de mii tone de deșeuri reciclate în primele șase luni ale anului, reprezentând cam 10% din cantitățile gestionate de OIREP-uri (acele organizații care preiau responsabilitatea reciclării de pe umerii producătorilor) din România.

Potrivit acestuia, presiunea financiară pusă pe umerii colectorilor generează prețuri mai mari, care se reflectă inclusiv în prețurile produselor din magazine.

„Asistăm deja în 2023 la majorări ale prețurilor la colectarea deșeurilor de ambalaje, majorări care variază între 10-15%”, mai sune managerul care atrage atenția și asupra impredictibilității legislative.

Inflația scade consumul și producția de ambalaje pentru reciclat

Clean Recycle estimează că va încheia 2023 în linie cu cel precedent, cu o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro din procesarea a aproximativ 150 de mii de tone de ambalaje realizate de marii generatori de deșeuri, jucători din industrii precum: retail, FMCG, construcții, agribusiness, automotive, distribuție sau producție industrială.

În prima jumătate a anului, compania a gestionat peste 67 de mii de tone de deșeuri reciclabile (hârtie/carton, plastic, PET, sticlă, oțel, aluminiu, lemn) pentru cele peste 700 de companii din portofoliul său.

Aceasta chiar dacă în 2023 s-au produs mai puține deșeuri din ambalaje, având în vedere consumul în general mai mic.

„Ne confruntăm și în 2023 cu o piață plină de provocări, în special în contextul creșterii inflației, care a dus la o diminuare a puterii de cumpărare a populației în ultimul an. Ca urmare, anul acesta a scăzut consumul general al populației, implicit al produselor generatoare de deșeuri din ambalaje și nu am mai văzut, similar cu alți ani, creșteri ale cantităților de deșeuri de ambalaje generate de clienții noștri” mai spune Monda a cărui companie are contract cu 30 de fabrici de reciclare din România dar și din afara țării.

Spre exemplu, România nu are o fabrică de reciclare a materialelor din oțel, ceea ce înseamnă că aceste deșeuri trebuie trimise la export.

„Numărul (fabricilor care reciclază n.red) este foarte mic deocamdată, pentru că suntem în situația în care avem materiale pe care le trimitem în afara granițelor la reciclare. Pentru sticlă avem, de asemenea, doar două astfel de fabrici de reciclare”.

Aceasta în contextul în care anul acesta România și-a asumat ca țintă reciclarea a 65% dintre deșeurile de ambalaje. Din 2025, ținta de mediu ajunge la 70%, iar realitatea relevată de date Eurostat arată că România reciclează sub 40% din deșeurile de ambalaje,. Sumtem pe ultimul loc în rândul țărilor din UE.

„Pentru finalul anului și pentru 2024 ne dorim în continuare consolidarea, dar și extinderea portofoliului nostru de clienți. Dar este esențial să avem predictibilitate fiscală ca noi să putem asigura în continuare cu succes procesul de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje, în contextul în care și presiunile privind țintele de mediu venite de la Uniunea Europeană sunt mari”.

SGR mănâncă până în 30% din businss-urile unor  OIREP-uri

Piața reciclării va suferi însă schimbări majore nu doar din cauza legislației ci și ca urmare a implementării, începând cu 30 noiembrie 2023, a sistemului de Garanție Returnare.

Este vorba despre mecanismul creat de stat și entități private prin care consumatorii vor trebui să plătească o garanție de 50 de bani la achiziția oricărei băuturi ambalate în sticlă, aluminiu sau PET, urmând să o recupereze după ce reciclează.

Pentru OIREP-uri SGR va însemna,  pe termen mediu – lung, mai puțin business pentru că nu vor mai gestiona toate ambalajele din sticlă, de tip PET și a dozelor din aluminiu. Pe lângă aceste tipuri de materiale, OIREP-urile gestionează însă și colectarea și reciclarea altor tipuri de deșeuri de ambalaje, cum ar fi: hârtie/carton, lemn, metal și alte tipuri de materiale din plastic.

Potrivit datelor Asociației OIREP, din care face parte și Clean Recycle, OIREP-urile gestionează în prezent în jur de 80% din totalul deșeurilor puse pe piață. După lansarea SGR, procentul care va rămâne în sarcina lor va scădea la aproximativ 70%.

Clean Recycle estimează că impactul unui SGR 100% funcțional în business-ul său va fi de aproximativ 30%. În acest context, reprezentanții companiei, ca și restul OIREP-urilor solicită Guvernului să intervină pentru ca și aceste companii să poată contribui, în continuare, la îndeplinirea țintelor de mediu.

„Noi considerăm că Sistemul Garanție Returnare (SGR) este un proiect foarte important în ceea ce privește îndeplinirea țintelor de mediu de către țara noastră. SGR trebuie să vină în completarea mecanismului de gestionare a deșeurilor de ambalaje, din care fac parte și cele 16 OIREP-uri de pe piață, printre care și Clean Recycle. Cele doua sisteme trebuie să funcționeze complementar și nu în regim competitiv. Obiectivul este comun: de a recicla și valorifica o cantitate cât mai mare din deșeurile de ambalaje existente pe piața. Întrucât SGR va gestiona colectarea și valorificarea a materialelor din: PET, sticlă și aluminiu, treptat, cu trecerea anilor, noi vom avea mai puține astfel de materiale de gestionat și este clar că acest lucru se va resimți și în business. Dar până proiectul devine functional, OIREP-urile sunt cele care vor gestiona în continuare cantitățile de deșeuri puse pe piață de producători/generatori. Dacă SGR va deveni 100% functional, iar proiectul va avea un real succes, din calculele noastre impactul asupra cifre de afaceri va fi până în 30%. Asta s-ar putea întâmpla în anii următori. Tocmai de aceea am solicitat deseori, prin vocea Asociației OIREP, un set de măsuri concrete și comune din partea autorităților, prin care să putem contribui și noi, în continuare, la îndeplinirea țintelor de mediu”, mai spune Cosmin Monda.

Potrivit acestuia, fiind un sistem complex, aflat abia în stadiul de pregătire în România și implicand multiple entități atât din spațiul public, cât și din cel privat, Sistemul de Garanție Returnare ridică în piață numeroase semne de întrebare privind funcționarea și funcționalitatea lui, din momentul în care va începe să opereze.

„Un exemplu este gestionarea sistemului în localitățile mici sau în zonele rurale, unde ar fi nevoie de un efort comun și susținut al autorităților cu mediul privat, pentru asigurarea unor facilități financiare, de logistică și de infrastructură, care să faciliteze implementarea unui astfel de program”, conchide managerul.

Citește și: