Clinton sau Trump? Cum îi va afecta pe români alegerea americanilor?
Voi face referire doar la efectele economice care ar putea deriva din măsurile propuse de candidații la președinția Statelor Unite. O serie de inițiative declarate de candidați în domeniul comerțului, migrației și educației ar putea avea impact asupra românilor, scrie Ioana Petrescu pe blogul personal. Desigur, există cel puțin alte 3 domenii importante care pot fi influențate de alegerile din SUA, relația cu Rusia, UE și cu NATO, despre care cei doi candidați americani au păreri diferite, dar, nefiind subiecte economice, voi lăsa specialiștii militari și pe cei în relații externe să ne spună în ce mod poate fi afectată România de propunerile celor doi aspiranți la președinția SUA.
Niciun candidat nu este un susținător al comerțului liber
Este o campanie americana atipică, în care ambii candidați se opun comerțului liber. Cei doi s-au pronunțat împotriva tratatului de liber schimb cu 12 țări din Pacific, Trans-Pacific Partnership (TPP), pe care promit că nu îl vor ratifica, daca ajung la Casa Alba. Amândoi au ridicat semne de întrebare asupra North American Free Trade Agreement (NAFTA), un tratat similar între Mexic, Canada și SUA, semnat în urmă cu peste 20 de ani.
Poate va întrebați de ce ar trebui să ne îngrijoreze poziția celor doi aspiranți la președinția SUA. În definitiv, SUA nu este un partener comercial foarte important pentru România. Conform INS, în 2015, exporturile din România în SUA au fost de 1,052 miliarde de euro, adică doar 1,9% din totalul exporturilor, ocupând locul 13 în topul destinațiilor de export din România. Nici la importuri nu stăm mai bine. Conform aceleiași surse, anul trecut am importat bunuri în valoare de 679 milioane de euro, adică doar 1,1% din totalul importurilor în România și SUA se afla pe locul 19 între țările din care realizam importuri.
Trebuie să înțelegem, însă, că nivelul scăzut al schimburilor comerciale este cauzat si de lipsa unui tratat de liber schimb între UE și SUA. Un astfel de tratat ar putea elimina unele tarife și ar armoniza reglementările, facilitând astfel schimburile comerciale. De exemplu, o firmă românească trebuie să plătească taxe vamale între 20 si 60% pentru a exporta pantofi în SUA, iar una agro-alimentară exportă cu dificultate carne de bovine, fructe sau legume produse în România pentru că procedurile de certificare din SUA pentru aceste produse durează si 10 ani.
Un tratat precum Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP), care ar putea rezolva aceste probleme, se negociază de mai mult timp. Dacă ne referim doar la exemplele date mai sus, un astfel de tratat ar putea însemna crearea de locuri de muncă și încurajarea firmelor românesti. Conform unei estimări realizate de Lucian Cernat, economist șef la DG Trade Commission, TTIP ar duce la o creștere economică cu 0,25% mai mare pe an și o creștere a comerțului bilateral cu 35%. Negocierea TTIP este în impas deja și este puțin probabil să fie semnat acest acord, indiferent care dintre cei doi candidați va ajunge la Casa Albă, dacă luam în calcul declarațiile acestora din campania electorală.
Soarta imigraților, după alegeri
Cei doi candidați se situează pe poziții diametral opuse pe aceasta temă. Pe de o parte, Trump s-a exprimat foarte clar și extrem de agresiv împotriva imigrației. Acesta a promis că va construi un zid între SUA și Mexic si că va transforma în infracțiune șederea pe teritoriul SUA peste perioada precizată în viză. Mai mult, a declarat că va deporta 11 milioane de imigranți care au intrat ilegal în SUA, va interzice intrarea musulmanilor în SUA și nu va mai acorda cetățenie americană copiilor născuți pe teritoriul american, din părinți străini.
Pe de altă parte, Clinton se poziționează de partea imigranților și a declarat că dorește să înființeze o agenție care să se ocupe de problemele imigranților, dacă va ajunge la Casa Alba. L-a susținut pe Președintele Obama în mișcarea de a o opri expulzarea a 4 milioane de imigranți ilegali. Ea intenționează să schimbe legile imigrației pentru a găsi o cale pentru ca cei care au intrat deja în SUA să devină cetățeni americani mai usor și promite că va permite părințiilor celor care au intrat ilegal în țară ca minori (așa numiții „dreamers”) să rămână în SUA.
Modul în care se va poziționa viitorul președintele american asupra imigrației afectează foarte mulți români din SUA, dar și pe cei care se gândesc să emigreze acolo. Nu știm cu siguranță câți români sunt deja în SUA și care este statutul lor. Conform recensământului american din 2000/2001, 367.000 de persoane s-au identificat că americani de origine română. Conform MAE, aproximativ 1 milion de români (cetățeni, rezidenți, cu viză de muncă, studenți, etc.) trăiesc în SUA. Politicile publice referitoare la penalitățile pe care le vor suporta cei care rămân în SUA după ce le expiră viza, atitudinea față de cei care au intrat ilegal în SUA și asupra statutului copiilor născuți pe pământ american din părinți străini, pot afecta viața multor români. Evident, nimeni nu ar trebui să încalce regulile și să intre ilegal într-o țară sau să rămână mai mult decât este specificat de autorități în viză, însă adevărul este că în SUA trăiesc mai multe persoane care au încălcat regulile și pentru care ar fi necesar să se identifice o soluție.
Un alt aspect de interes pentru noi este programul „visa waiver”, care ar oferi posibilitatea ca românii să intre în SUA fără vize până la 90 de zile. Aceasta solicitare a românilor către autoritățile americane datează de ceva vreme, dar nu a progresat foarte mult în ultimii ani, nici măcar în cadrul negocierilor tratatelor de liber schimb precum TTIP. Deși șansele ca această cerință să fie îndeplinită este mică, este mai probabil să obținem acest lucru de la un președinte pro-imigrație, cum ar fi Clinton, decât de la unul anti-imigrație, cum ar fi Trump.
Suport prezidențial pentru studii în SUA
Mulți tineri români, la fel ca si cei americani, apelează la împrumuturi pentru a-si putea plăti taxele de studii la facultățile americane. Pentru tinerii americani, exista împrumuturi speciale acordate de guvernul american. Majoritatea tinerilor străini nu se califică pentru acest gen de împrumuturi, însă ei au posibilitatea accesării unor credite de la bănci private, de multe ori contractate cu ajutorul scolii care admite studentul la studii. De obicei, împrumuturile sunt acordate pe o perioadă mai lungă de timp, ele nu trebuie achitate până la finalul studiilor. Câteodată, sumele de restituit sunt deosebit de mari și sunt extrem de greu de plătit, chiar dacă tânărul are șansa să primească un salariu bun imediat după absolvire.
Ambii candidați la președinție par preocupați de aceasta problemă și sunt de părere că debitorii trebuie susținuți, astfel încât să plătească mai ușor aceste împrumuturi. Trump propune ca băncile private să preia împrumuturile guvernului american pentru studenți, iar Clinton vrea să le dea posibilitatea absolvenților cu împrumuturi mai vechi (care au și dobânzi mai mari) să refinanțeze împrumutul cu dobânzi mai mici și dorește să șteargă datoriile celor care devin antreprenori. Majoritatea românilor care au accesat credite pentru studii, au apelat la bănci private pentru că nu s-au calificat pentru împrumuturile federale, decât dacă, de exemplu, erau si rezidenți americani, cetățeni americani sau refugiați. Nu știm exact câți români mai au de plătit astfel de împrumuturi. Stim însă, de la MAE, că 4.000 de profesori și studenți români se afla acum în SUA. Însă, numărul celor împovărați de astfel de credite este, probabil, mult mai mare pentru că vorbim de mai multe generații de absolvenți. Daca noul președinte va pune în aplicare măsuri care să reducă povara celor care au făcut împrumuturi private pentru educație, ar beneficia și românii aflați în această situație.
Concluzie
Evident, americanii vor decide cine îi va reprezenta și le va conduce țara în următorii patru ani. Părerea mea este că Hillary Clinton ar fi un președinte mai bun pentru români, mai ales pentru românii din SUA.
Însă, după alegeri, vom vedea daca noul președinte, va face ceea ce a promis în această campanie sau au fost doar vorbe în vânt, la fel ca în campaniile electorale de pe plaiurile noastre.