Potrivit unui comunicat al Prefecturii Cluj transmis, joi, membrii unei delegaţii de oameni de afaceri spanioli, care s-au întâlnit în cursul zilei cu prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan, şi-au manifestat intenţia de a investi în România şi în special în regiunea de Nord-Vest, mai ales în judeţul Cluj.
„Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, s-a întâlnit cu o delegaţie de oameni de afaceri spanioli care şi-au manifestat intenţia de a investi în România şi, în special, în Regiunea de Nord-Vest. La întâlnire a fost prezent şi un reprezentant al companiei GrupoVera, care reprezintă interesele a 60 de firme spaniole specializate în lucrări de infrastructură rutieră, feroviară, construcţii urbane, dezvoltare aeroporturi, cu lucrări în peste 25 de ţări din întreaga lume. Aceste firme intenţionează să investească în proiectul Autostrada Transilvania, proiectul drumul rapid în regim de autostradă Sebeş -Turda, proiectul Trenului metropolitan, care să lege Cluj-Napoca de Dej, proiecte de modernizare a drumurilor judeţene şi proiecte de dezvoltare a parcurilor industriale din judeţul Cluj”, se arată în documentul citat.
Reprezentanţii Prefecturii Cluj au subliniat că o companie spaniolă, Innovaciones Hospitalarias, cu un bogat portofoliu de proiecte implementate în domeniul medical, este interesată să investească în dezvoltarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă Cluj şi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca.
„În perioada imediat următoare, GrupoVero îşi va deschide un sediu de firmă la Cluj-Napoca, iar compania Innovaciones Hospitalarias un spaţiu de prezentare a echipamentelor de tehnică medicală”, se mai arată în comunicatul Prefecturii Cluj.
Proiectul autostrăzii Braşov – Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până cel târziu în 2012.
Contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania a fost însă reziliat la finele lunii mai, statul român urmând să achite companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.
Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.