Cluj: Pista aeroportului ar putea fi prelungită spre oraş pentru a nu afecta centura Vâlcele-Apahida

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că specialiştii mai multor instituţii caută cea mai bună variantă pentru prelungirea la 3.500 de metri a pistei Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, astfel încât să nu se ajungă la devierea sau coborârea centurii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Specialiştii mai multor instituţii caută cea mai bună variantă la pista de 3.500 de metri de la Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca pentru a nu se ajunge la devierea centurii şi la lucrări care prevăd coborârea unei porţiuni a acesteia. Cea mai bună variantă este să prelungim pista cu 200 de metri spre Cluj-Napoca şi să o scurtăm în partea opusă, din partea cu Apahida, tot cu 200 de metri, pentru a nu afecta centura. Prin extinderea spre municipiu, evităm devierea centurii Vâlcele-Apahida şi vrem să nu deranjăm această investiţie. În perioada următoare vom prezenta soluţia finală. În această toamnă vom termina prima etapă a proiectului, pista de 2.100 de metri, şi apoi vom trece la etapa a doua, prelungirea până la 3.500 de metri”, a spus Uioreanu.

La rândul său, directorul Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, David Ciceo, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că extinderea pistei spre oraş cu 200 de metri nu presupune demolarea de case, fiind teren suficient în zonă.

„S-ar impune doar anumite restricţii la aterizare în partea spre oraş, la avioanele transatlantice”, a precizat el.

Potrivit acestuia, o altă soluţie analizată este devierea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, pe o anumită porţiune, care intră în zona culoarului de zbor, propunere care ar putea fi concretizată în următorii şapte ani.

„Dacă nu se poate devia centura, sunt şi soluţii alternative. Dacă pista rămâne la 3.500 de metri şi se prelungeşte spre oraş cu 200 de metri şi centura rămâne pe actualul amplasament, s-ar impune acele restricţii la aterizare”, a explicat Ciceo.

Directorul aeroportului clujean a precizat că unul dintre capetele pistei se află la o distanţă de 200 de metri de centura de ocolire pe relaţia Vâlcele – Apahida, astfel încât „cele două proiecte nu se intersectează”.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, declara, luni, că reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj nu au ţinut cont, la proiectarea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, de culoarul de zbor aferent pistei de 3.500 de metri care ar urma să fie amenajată la aeroport.

„Avem o problemă cu proiectul de prelungire a pistei Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca la 3.500 de metri, din cauza centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida. Culoarul de zbor pentru pistă ar putea afecta traficul rutier de pe centură, mai ales că vorbim de decolarea unor avioane turbo, transatlantice. Normele de zbor arată că, pe o anumită rază, totul trebuie să fie la nivelul solului, iar soluţia este de a coborî cu câţiva metri şoseaua de centură, pe o anumită porţiune, în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul solului. Responsabilitatea pentru situaţia creată aparţine fostelor conduceri ale DRDP Cluj şi CJ Cluj, ambele PDL, care nu au corelat cele două proiecte”, spunea Uioreanu.

El preciza că, până la finalizarea lucrărilor de prelungire a pistei la 3.500 de metri, estimată peste doi ani, se poate găsi o soluţie tehnică privind centura de ocolire Vâlcele-Apahida.

„Aşa se întâmplă când doi membri ai aceluiaşi partid, PDL, cu funcţii – Ion Pantelimon, fostul director al DRDP Cluj, şi Alin Tişe, fostul preşedinte al CJ Cluj -, nu au discutat înainte cele două proiecte. Este vorba de o pagubă, că vorbim de 10 milioane de euro sau mai puţin, din banii publici, pentru care cineva ar trebui tras la răspundere. De remarcat că proiectul de prelungire a pistei a fost depus cu mult înainte de cel al centurii de ocolire Vâlcele-Apahida”, susţinea Horea Uioreanu.

La rândul său, directorul DRDP Cluj, Eugen Cecan, declara că problema prelungirii pistei şi a culoarului de zbor a fost semnalată încă în 2008, dar nu s-a luat nicio măsură.

„De la nodul de la ieşire din Cluj, în zona Dezmir, al actualei centuri de ocolire Vâlcele-Apahida ar trebui, de exemplu, să facem pe o lungime de circa 3,4 kilometri o centură paralelă, care să iasă în sensul giratoriu din zona Magnolia. Acea porţiune dintre nodul de la Dezmir şi sensul giratoriu ar trebui ruptă de la mijloc, pentru a coborî la nivelul pistei. Este o variantă, dar specialiştii vor trebui să găsească cea mai bună soluţie. Eu am semnalat această problemă în 2008, dar nu s-a rezolvat nimic”, explica el.

Pe de altă parte, fostul preşedinte al CJ Cluj Alin Tişe afirma că problema ridicată de Horea Uioreanu este una „falsă”, în condiţiile în care cele două proiecte „au fost corelate înainte de începerea lucrărilor”.

„În lipsă de proiecte proprii, domnul Uioreanu contestă proiectele existente. Nu este afectată construirea pistei de 3.500 de metri de centura de ocolire Vâlcele-Apahida. Există anumite zone de protecţie în cazul pistei, stabilite de Autoritatea Aeronautică Română, în cazul aterizării şi decolării avioanelor transatlantice, dar aceste eventuale restricţii pot fi rezolvate prin sistematizarea traficului rutier pe centură, prin semaforizare, strict pe perioada decolării sau aterizării, aşa cum se întâmplă peste tot în lume. Această măsură s-ar lua pentru protejarea maşinilor de pe centură, dar este vorba despre o situaţie de perspectivă, peste 10 sau 20 de ani, când ar putea ajunge la Cluj-Napoca astfel de avioane transatlantice”, spunea Tişe.

El adăuga că nici într-un caz nu se poate vorbi despre coborârea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida.

Lucrările la centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida au început în 2006. Centura de ocolire are o lungime de 24 de kilometri şi a costat 530 de milioane de lei, fiind inaugurată în octombrie 2011 de către fostul premier Emil Boc şi fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu.

În septembrie 2011, au început lucrările la pistă decolare-aterizare de 3.500 de metri, în prima etapă pista urmând să fie extinsă la 2.100 de metri. Costurile proiectului sunt estimate la circa 78 de milioane de euro.