CNA va organiza, pe 8 februarie, la Parlament, dezbateri pentru modificarea Legii audiovizualului

Întrebată joi, după şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), care sunt modificările pe care Consiliul intenţionează să le aducă Legii audiovizualului numărul 504 din 2002, Laura Georgescu a spus: „Pe 8 februarie, avem un maraton de dezbateri la Palatul Parlamentului care se va numi «Libertatea de exprimare, drept fundamental, dar nu absolut», care se va încheia cu semnarea unui protocol. Şi acolo o să avem o primă dezbatere pe ceea ce vrem să modificăm”.

Ea a mai spus că protocolul va fi semnat între CNA şi „toate ong-urile şi toate societăţile care se ocupă de libertate de exprimare”. La aceste dezbateri vor fi invitaţi şi preşedinţii şi membrii Comisiilor de specialitate din Parlament, a mai spus Laura Georgescu.

Ea a mai spus că modificările care se vor aduce Legii audiovizualului sunt „schimbări impuse de realitatea celor 10 ani de când funcţionează legea”.

„Nu sunt schimbări de restrângere a libertăţii de exprimare. De aia dezbatem un pic ca să priceapă toată lumea că orice drept fundamental funcţionează în limite normale, interne şi externe. Din momentul în care le-ai depăşit, ai intrat în zona abuzului. Vorbim de libertatea de exprimare atâta vreme cât se supune unor criterii de reglementare”, a spus Laura Georgescu.

Pe de altă parte, Laura Georgescu a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că este stringent necesar ca legislaţia audiovizualului să fie modificată în acord cu raportul MCV, precizând că, în momentul în care Comisia Europeană face o recomandare, este clar că are deja probe că „lucrurile au derapat”.

„Consider că Comisia ne-a sugerat corect o revizuire a normelor existente tocmai în spiritul de a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi nu în ultimul rând a drepturilor fundamentale ale omului. Ceea ce vreau să precizez este că libertatea de exprimare este un drept fundamental, dar nu şi absolut, şi el se supune întotdeauna unor criterii juridice. De aceea cred că, în acest moment, pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului este foarte importantă precizarea Comisiei şi, dacă aş pleca de la un fapt care mi s-a întâmplat chiar astăzi, în care o vedetă de televiziune a încercat să pledeze că abuzul asupra unei instanţe reprezintă un pas mare spre închiderea CNA, mă bucur să aflu că recomandarea Comisiei înseamnă să începem să avem proprietatea termenilor, să înţelegem necesitatea armonizării Codului audiovizual cu evoluţia societăţii şi să facem ceea ce cer de la începutul mandatului meu, acest parteneriat între CNA şi toţi ceilalţi actori de pe piaţa audiovizualului”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Întrebată dacă intenţionează să propună modificări ale legislaţiei audiovizualului, în acord cu recomandările din raportul MCV, Laura Georgescu a spus: „Este stringent necesar să fac acest pas. Am o experienţă îndelungată cu relaţia cu Bruxellesul şi, în secunda în care ei fac o recomandare, au deja destule probe că lucrurile au derapat”.

Comisia Europeană a afirmat, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat miercuri, că au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi îndoieli privind eficacitatea supravegherii desfăşurate de CNA, fiind necesară revizuirea normelor pentru garantarea protecţiei instituţiilor.

Comisia abordează, în raportul MCV, rolul mijloacelor de informare în masă. „Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului”, se arată în raport.

Conform Comisiei, situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat, miercuri, că executivul Uniunii Europene a primit plângeri de la reprezentanţi ai CC, CSM şi ICCJ printre altele în legătură cu atacuri de intimidare şi hărţuire prin media. El a spus că au existat multe cazuri, nu doar unul sau două, în care reprezentanţi de înalt nivel au fost supuşi presiunii prin intermediul presei.

El a mai spus că, pe de o parte, jurnaliştii s-au plâns, apoi a văzut „cum se duc campanii împotriva unor persoane din sistemul judiciar”.

„Nu mă apuc acum să spun cutare sau cutare ziarist sau publicaţie, însă ceea ce s-a constatat a fost că am primit plângeri de la tot felul de la organisme din domeniul reformei justiţiei. Avem mai multe exemple din partea anumitor persoane care ne-au semnalat aceste lucruri. Au fost semnalate aceste chestiuni şi de aceea acest fragment se regăseşte în raport şi din acest motiv se face trimitere, de pildă, la CNA. Cred că în ultimele şase luni am auzit tot felul de declaraţii făcute de toate părţile eşichierului politic. E important că nu s-a constatat ca principalele personalităţi politice să spună în ultimele şase luni: «staţi putin, se exagerează». Cred ca raportul este elocvent”, a adăugat Gray.

Pe de altă parte, CNA a lansat, pe 23 ianuarie, petiţia online „Interesul public mai presus de gustul publicului”, al cărei scop este „de a evalua necesitatea îmbunătăţirii unor prevederi ale legislaţiei audiovizualului pentru o definire mai clară a noţiunii de interes public în programele de televiziune şi de radio”.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX la momentul respectiv, CNA strânge semnături ca să evalueze necesitatea îmbunătăţirii unor prevederi ale legislaţiei audiovizualului pentru o definire mai clară a noţiunii de interes public în programele de televiziune şi de radio.

„Drumul de la domnia bunului plac la cea a bunului simţ trece şi pe la CNA. Sau mai precis ar trebui să treacă. Am văzut înmormântări în direct, momente înşelătoare în emisiunile de divertisment, în dezbateri politice sau pe teme sportive. De la an la an spaţiul audiovizual românesc devine din ce în ce mai viciat. Moartea unei personalităţi publice pare a fi momentul cel mai râvnit al unei televiziuni, iar cazurile recente, cum ar fi cel al lui Adrian Păunescu, al lui Şerban Ionescu sau al lui Sergiu Nicolaescu confirmă acest trist şi nefiresc adevăr. Este timpul ca riposta să vină din două direcţii: de la cetăţeni şi de la CNA. Ca să reuşim, alăturaţi-vă în număr cât mai mare şi semnaţi petiţia noastră online! Nu putem reuşi decât împreună cu dumneavoastră”, se spune în textul petiţiei CNA.

Până în prezent, petiţia CNA a strâns peste 8.000 de semnături, potrivit unei informări postate pe site-ul CNA.