CNADNR are un buget de 1,4 miliarde de lei pentru investiţii în 2013
Despre proiectele de autostradă, dar şi despre litigiile în care este implicată CNANDR, a vorbit Mircea Pop, directorul general al companiei, într-un interviu acordat AGERPRES.
AGERPRES: Când se va finaliza Coridorul IV pentru că în ultima vreme au existat rezilieri de contracte şi repercusiuni în justiţie împotriva celor care au utilizat eronat fondurile europene în acest proiect, aşa încât obiectivul revine în atenţia populaţiei.
Mircea Pop: Coridorul IV va fi gata în 2016, iar tronsonul Sibiu – Nădlac, de care se vorbeşte atât de des în ultima vreme, în 2014, cu toate întârzierile şi problemele de pe acest tronson. Pe tronsonul Nădlac – Arad, cel reziliat, vom avea un constructor în martie 2013, cel mai probabil, iar tronsonul Sibiu – Deva va fi gata undeva în vara anului 2013.
AGERPRES: Tronsonul Sibiu – Piteşti va intra şi el în lucrări, ştim că România s-a luptat să introducă acest sector în finanţare europeană, mai ales că este un proiect destul de complicat, iar finanţarea este pe măsură.
Mircea Pop: Acest tronson se va face cu fonduri europene. Acum, documentaţia realizată de noi este la JASPERS, organismul de asistenţă european pentru astfel de proiecte, pentru a fi verificată astfel încât să puteam realiza studiul de fezabilitate necesar pentru a obţine finanţarea. Cred că la sfârşitul lui 2013, începutul lui 2014 vom putea avea un constructor pe acest sector extrem de important.
AGERPRES: Sunt probleme referitoare la acest tronson care pot împiedica realizarea lui?
Mircea Pop: Avem nu mai puţin de 22 de obiecte protejate Natura 2000, iar pentru a realiza acest proiect sunt necesare o multitudine de avize, mai ales pe partea de mediu, şi tocmai de aceea nu am dorit să începem demersurile pentru construcţie înainte de a avea toate avizele necesare, pentru a evita blocări ulterioare ale lucrărilor, aşa cum s-a mai întâmplat.
AGERPRES: Alături de proiectul Sibiu – Piteşti, despre autostrada Comarnic – Braşov s-a discutat la fel de mult. Va fi până la urmă realizată?
Mircea Pop: Aici trebuie să vedem interesul băncilor, pentru că va fi realizată în concesiune. Dacă vom avea un astfel de interes, şi suntem în discuţii, atunci vom avea un nou consultant în martie -aprilie 2013, iar în decembrie 2013 am putea lansa licitaţia de execuţie.
AGERPRES: Comarnic – Braşov face parte din Autostrada A3 cum a fost ea denumită. Avem, până acum, Bucureşti – Ploieşti, fără cei 6,5 kilometri de la centura Capitalei. Când vor fi gata şi aceştia?
Mircea Pop: În martie 2013 vom avea toate terenurile predate, ştiţi că au fost probleme mari, litigii, legate de exproprieri. De la momentul predării terenurilor, undeva în doi ani – trei ani va fi gata şi această porţiune.
AGERPRES: Cere este suma pe care CNADNR o are alocată anul viitor?
Mircea Pop: Avem un buget de investiţii de 1,4 miliarde lei, din care însă 500 milioane de lei reprezintă plăţi pentru lucrări realizate în 2012. Anul viitor vom putea finaliza centura de Nord, pe o porţiune de 11 kilometri între DN 7 şi DN 1 A, centura Cluj Est şi Centura Suceava. Proiectele pe fonduri europene vor lucra în viteză maximă.
AGERPRES: Aţi inaugurat Autostrada Bucureşti – Constanţa, mai exact tronsonul Medgidia – Cernavodă. Aici întârzierea a fost produsă de un contract care a fost reziliat, cu societatea Colas. Diferendul dintre CNADNR şi compania franceză a fost stins?
Mircea Pop: E adevărat că am avut o întârziere aici, dar în cele din urmă proiectul a fost finalizat. E adevărat şi că avem un litigiu cu cei de la Colas.
AGERPRES: În fiecare an, în prag de iarnă, apar problemele legate de deszăpezire. Ce sumă veţi aloca în acest an pentru companiile care vor realiza aceste lucrări?
Mircea Pop: Anul acest vom avea cam aceeaşi sumă ca şi în 2011. Este vorba despre 250 milioane de lei, chiar puţin sub anul trecut, când am cheltuit 277 milioane de lei pentru deszăpezire. Este un subiect în vogă să zic aşa. Însă înainte de a arunca cu cifre astronomice, trebuie să realizăm că este posibil să nu plătim nici măcar această sumă, dacă vremea ne ajută. Cifrele vehiculate prin presă erau maximale, adică plafonul maxim de cheltuieli admise, având în vedere tiparul iernii din România nu se plăteşte niciodată valoarea maximă a contractelor, ci lucrările efectiv derulate.