Constructorul autostrăzii Sibiu-Orăştie va începe din 15 august să repare fisurile de pe tronsonul Cunţa-Sălişte

‘Constructorul (Salini Impregilo – n. r.), cu care ne-am întâlnit aseară (marţi – n. r.) şi-a luat angajamentul că până în data de 4 august va face o expertiză ca să vadă exact ce trebuie şi din 15 august se apucă serios de treabă în zona respectivă, pe costurile lor. Nu plătim niciun ban, pentru că este un defect al lucrării, constatat în timpul execuţiei lucrării’, a spus Neaga.

Noul termen pentru efectuarea lucrărilor vine după ce, la începutul lunii iunie, Narcis Neaga a efectuat o vizită de lucru pe şantierul Autostrăzii Orăştie – Sibiu, lotul 3, zona Aciliu, în condiţiile în care, cunoscând defectele (fisuri) pe acest tronson, solicitase constructorului începerea remedierii defectelor cel mai târziu pe data de 29 iunie. Însă, Neaga a constatat că termenul nu a fost respectat, iar lucrările de remediere nu au fost începute.

Şeful CNADNR a explicat că problemele la acest segment de autostradă nu s-au declanşat anul acesta, ci odată cu pregătirea proiectului, din cauza acelei prevederi din legislaţia referitoare la achiziţiile publice care impunea atribuirea contractului pe baza preţului cel mai scăzut.

‘O nouă abordare a Programului Operaţional pentru Infrastructură Mare al României (POIM) din punct de vedere al Companiei a început încă de anul trecut, când am schimbat cu totul modul de abordare al studiilor de fezabilitate, pentru că, practic, aici este cheia: cum îţi pregăteşti proiectul. (…) Toate problemele care s-au ivit în această companie au fost legate de studiile de fezabilitate. Una dintre cauzele studiilor de fezabilitate mai puţin reuşite a fost acea prevedere a achiziţiilor publice care spunea ‘competiţie pe baza preţului cel mai scăzut’. Începând de anul acesta, lucrurile se schimbă, pentru că Legea achiziţiilor publice va fi şi ea schimbată. Se va aplica o directivă europeană, care spune că nu mai este obligatoriu să ai preţul cel mai scăzut. În momentul în care acorzi o mare importanţă studiilor geotehnice, nu mai poţi avea surprize majore în implementare’, a explicat Narcis Neaga.

Directorul general al CNADNR a menţionat că studiul de fezabilitate realizat pentru tronsonul dintre Cunţa (judeţul Alba) şi Sălişte (judeţul Sibiu) a fost parte a unui studiu de fezabilitate amplu, care a acoperit tot Coridorul IV Pan-european. În studiul de fezabilitate aferent acestui segment se prevedeau alunecări de teren în zona respectivă.

‘Constructorul care a câştigat licitaţia se pare că nu a ţinut cont de aşa ceva şi modul în care a tratat această lucrare a venit într-un oarecare conflict cu forţele naturii de acolo. El a tratat cu superficialitate zona, au început să apară alunecările de teren previzibile şi au început să apară probleme acolo’, a spus el.

Astfel, la câteva săptămâni după darea în folosinţă a tronsonului de autostradă, a apărut prima fisură. Din primele investigaţii de la faţa locului făcute de CNADNR a rezultat că fisura nu este cauzată de alunecările de teren, ci doar de probleme nerezolvate, precum drenurile înfundate.

‘Am făcut propriile noastre expertize şi am ajuns la concluzia că alunecările de teren nu au avut nicio legătură cu fisura apărută pe autostradă. O execuţie defectuoasă a fost acolo, neglijenţe de neexplicat, constatate de experţi. Problema scurgerii apelor la autostradă iată că produce efecte în timp, care se resimt acum. Am avut discuţii cu ei. Ne-am interesat să vedem dacă există riscul afectării traficului, al vieţilor omeneşti, că practic asta ne interesează – siguranţa în trafic. Ei au astupat acea fisură apărută de 3 sau de 4 ori până acum. Ultima discuţie am avut-o cu ei aseară. Le-am spus: ‘Ori faceţi ca la carte, ori încheiem socotelile. Tragem linie şi gata!’ Asta înseamnă certificat constatator negativ, înseamnă execuţia garanţiei de bună execuţie, înseamnă scoaterea de pe piaţă a lor. O firmă mare nu-şi permite aşa ceva. Pe teren au fost specialişti din companie, au fost profesori universitari, specialişti în construcţii cu care avem contracte, universităţi de construcţii din ţară – din Bucureşti, din Iaşi. Toţi au spus: este vorba de o greşeală de execuţie aici’, a adăugat şeful CNADNR.

Pe Lotul 3, sunt două zone cu probleme, respectiv la dealul de la Apoldu şi la viaductul Aciliu. CNADNR a mai constatat la terminarea viaductului, în sensul de mers spre Sibiu, că şanţurile colectoare nu au fost finalizate, apa acumulată în urma ploilor putând afecta instalaţia electrică şi sistemul ITS. CNADNR împreună cu CESTRIN au efectuat foraje, teste la faţa locului, care erau în sarcina constructorului. Testele efectuate au confirmat că a fost o greşeală de execuţie din partea constructorului.

‘Am stat de vorbă cu constructorul care a lucrat efectiv acolo şi a avut o exprimare de genul: ‘E posibil să cadă toate dealurile de acolo, dar acest viaduct nu va cădea niciodată’. Ne-a explicat tehnic, ne-a spus despre ce este vorba, ceea ce se vede acum, că au fost nişte alunecări, că s-au descoperit anumite pile sau culee – acestea sunt denumiri tehnice. Nu au legătură cu structura de rezistenţă. Din punctul de vedere al siguranţei, nu se poate întâmpla nimic acolo. Nu se poate răsturna viaductul sau să se întâmple ceva. Este un mesaj pe care trebuie să îl înţeleagă toată lumea, spus de constructor, spus de specialişti. Însă, bineînţeles există degradări, au apărut lucruri care nu sunt favorabile construcţiei în sine. A fost o surpriză şi pentru noi, pentru că Impregilo este un constructor mare’, a mai spus Narcis Neaga.

Narcis Neaga a ţinut să precizeze că nu au existat presiuni politice pentru deschiderea traficului pe această autostradă aşa cum s-a insinuat, iar în acest sens ‘sunt argumente şi se poate susţine această idee’.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a susţinut zilele trecute în presa centrală că Autostrada Orăştie – Sibiu Lot 3 ar trebui închisă parţial ori total până când se va asigura o soluţie durabilă, în condiţiile în care există patru locuri unde corpul autostrăzii s-ar fi mişcat şi unde ar exista fisuri de peste 10 centimetri. Construcţia celor 22 de kilometri de autostradă care leagă judeţele Sibiu de Alba a costat 600 de milioane de lei.