„C.N.I.R. va avea drept obiect principal de activitate “proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea pe perioadele de garanţie tehnică a autostrăzilor până la data predării către C.N.A.I.R (fosta CNADNR-n.red) ., drumurilor expres, drumurilor naţionale, variantelor ocolitoare precum şi a altor elemente de infrastructură rutieră care fac parte din structura rutieră menţionată astfel cum acestea sunt aprobate prin documentele strategice la nivel naţional sau fac obiectul unor decizii ale autorităţilor publice naţionale în domeniul transporturilor”, după cum se arată în proiectul de act normativ care prevede reorganizarea CNADNR.
CNADNR îşi va schimba numele în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.). Practic CNIR se va ocupa de construcţia şi reparararea drumurilor iar CNAIR doar de întreţinerea reţelei existente.
CNIR va prelua marile proiecte de care se ocupă acum CNADNR, dar care încă nu au fost demarate. Iată lista lor, aşa cum apar în proiectul de act normativ:
Proiectele actuale de construcţie de autostrăzi, demarate deja, vor rămâne deocamdat[ în subordinea CNAIR. Ea va transfera, în mod etapizat, proiectele de infrastructură de transport rutier pentru dezvoltarea infrastructurii de transport către CNIR. „Proiectele de infrastructură de transport rutier se transferă către CNIR în vederea implementării, cu condiţia ca aceasta să dispună de personalul minim necesar în vederea implementării, gestionării resurselor financiare necesare proiectelor, derulării procedurilor de achiziţie publică dacă va fi cazul sau coordonării activităţii de proiectare, astfel încât să se asigure continuitate în implementarea proiectelor de infrastructură de transport. Pentru fiecare proiect de infrastructură de transport rutier care se transferă se va încheia protocol de predare-primire între CNAIR şi CNIR”, se precizează în nota de fundamentare.
Activitatea C.N.I.R. este supravegheată de un Consiliu de Supraveghere format din şapte membri, iar structura sa este inedită. Iată cine sunt cei şapte:
Membrii Consiliului de Supraveghere sunt numiţi, revocaţi din funcţie şi suspendaţi prin ordin al ministrului transporturilor şi beneficiază de o singură indemnizaţie de şedinţă, lunar în procent de 15% din remuneraţia brută a directorului general C.N.I.R.
Conducerea executivă a C.N.I.R. este asigurată de un Consiliu Director format din directorul general, directorii generali adjuncţi şi directorii executivi, iar Consiliul de Administraţie este format din nouă membri, care vor avea mandate de patru ani.
Angajările la C.N.I.R se vor face doar în urma unui concurs, iar salariile sunt mai mult decât generoase. Un director, de exemplu, poate ajunge să câştige, brut, 36.000 de lei pe lună, potrivit grilei de salarizare, adică 27.000 de lei net. Iată mai jos grila de salarizare, cu menţiunea că salariul aferent clasei 1 de salarizare este de 2.228 de lei. Ca să vedeţi nivelurile minime şi maxime, înmulţiţi această valoare cu multiplicatorii din tabel:
Capitalul social iniţial al noii C.N.I.R. este în valoare de 50.000.000 lei, şi este subscris şi integral vărsat în numerar de statul român în calitate de acţionar unic. Un procent de maxim 15% din valoarea acţiunilor deţinute de stat poate fi tranzacţionat la bursă sau poate fi vândut în mod direct către Instituţiile Financiare Internaţionale cu aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor.
Mai mult, statul poate decide să vândă compania cu totul. “C.N.I.R. se poate privatiza, în condiţiile legii statul având opţiunea de a păstra pachetul majoritar de acţiuni sau acţiunea nominativă de control. Aprobarea privatizării se dispune prin act normativ”, se arată în proiectul de act normativ.