CNAS a elaborat proiectul actului normativ de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, pentru punerea în acord a prevederilor acesteia cu decizia Curţii Constituţionale nr. 498/2018, referitoare la Dosarul Electronic de Sănătate (DES), se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de reprezentanţii Casei.
„Proiectul propune o nouă formă a articolelor 30, alin. (2) şi (3) şi 280 alin. (2) din Legea 95/2006, care au fost declarate neconstituţionale, introducerea în acelaşi act normativ a unui nou titlu (XX), dedicat în exclusivitate DES, precum şi abrogarea în consecinţă a actualelor Norme metodologice privind modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului, cuprinse în HG 34/2015”, arată sursa citată.
Potrivit proiectului, „sistemul DES este un serviciu public furnizat de CNAS, pentru toţi pacienţii care au obligaţia, potrivit prevederilor Titlului VIII din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să se asigure în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi pentru toţi furnizorii de servicii medicale, pentru toate tipurile de asistenţă medicală, aflaţi sau nu într-o relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate”.
Scopul dosarului electronic este creşterea calităţii şi eficienţei actului medical, prin accesul la date şi informaţii medicale, furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate, „precum şi transformarea pacientului într-un factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi”, şi este parte integrantă a platformei informatice din asigurările de sănătate, care se utilizează în mod obligatoriu la nivelul furnizorilor de servicii autorizaţi, prin medicii care îşi desfăşoară activitatea într-o formă legală la aceşti furnizori, pentru toate serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor aferente întregii activităţi medicale.
„Sistemul DES poate face obiectul unor acorduri internaţionale în baza liberei circulaţii a persoanelor pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE sau al Confederaţiei Elveţiene şi a asistenţei medicale transfrontaliere, cu respectarea principiului liberei circulaţii a datelor cu caracter personal în spaţiul comunitar şi, totodată, poate face obiectul interoperabilităţii cu registrele naţionale de sănătate”, mai scrie în comunicat.
Proiectul a fost trimis spre analiză Ministerului Sănătăţii.