CNAS a plătit peste 107 mil. lei pe internări pentru probleme cauzate de alcool în 2012

Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS) a lansat, miercuri, un studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România care arată că anul trecut Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a plătit aproape 25 milioane de euro (adică 107.487.375,5 de lei ) pentru cazurile internate în spitale din cauza problemelor de sănătate apărute în urma consumului dăunător de alcool.

Principalele concluzii ale studiului arată că sistemul de sănătate din România gestionează anual aproximativ 70.000 externări atribuibile alcoolului, care antrenează la rândul lor peste 570.000 zile de spitalizare.

„Aproape 25 milioane euro au putut fi evidenţiate ca resurse publice rambursate anual pentru episoade de spitalizare direct atribuibile consumului dăunător de alcool. Sumă se bazează pe tarife rambursate şi nu pe costuri reale. Ea reprezintă doar o mică parte din costurile reale atribuibile consumului de alcool, iar povara economică asupra sistemului de sănătate este impresionantă”, se arată în studiu.

Potrivit studiului, în anul 2012 au fost identificate în total 69.904 cazuri externate asociate consumului de alcool, toate aceste cazuri însumând un total de 572.549 de zile de spitalizare. Dintre acestea ,73,82 la sută au fost cazuri de boli şi tulburări ale sistemului hepatobiliar şi ale pancreasului, şi 22,26 la sută au fost tulburări mentale organice atribuibile/induse de consumul de alcool/droguri. Dintre toate aceste cazuri, 46,3 la sută au prezentat complicaţii.

„Printre bolile asociate consumului de alcool se numără şi ciroza hepatică, epilepsia primară, tulburări mentale şi de comportament, cancere la gură şi nazofaringe, esofag, laringe, hepatic, colon şi rect sau sân la femei, şi tot în cazul femeilor, efecte ale fătului”, se arată în studiu.

Valoarea medie rambursată per pacient internat este de 1.537,6 lei şi este peste media naţională a tarifului pe caz ponderat de 1.444,00 lei.

Un alt rezultat al studiului arată că anul trecut s-au înregistrat 1.396 de accidente în care unul dintre participanţi s-a aflat sub influenţa alcoolului, iar 50 la sută dintre conducătorii auto care consumaseră alcool aveau sub 35 de ani, în timp ce zece la sută nu împliniseră nici 22 de ani.

Iniţiatorii studiului precizează că multiple categorii de costuri considerate relevante pentru costul total nu au putut fi identificate, printre acestea fiind costurile asistenţei primare şi ambulatorii, costurile asistenţei de urgenţă sau cele aferente concediilor medicale şi cele induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool.

„O treime dintre conducătorii auto care consumaseră alcool atinseseră nivelul infracţional, fiind depistaţi cu peste 0,8 g/litru”, a declarat coordonatorul studiului, conf.univ.dr. Florentina Furtunescu.

Deşi alcoolismul este perceput de societate ca un viciu, cercetările moderne au evidenţiat că dependenţa de alcool este o afecţiune cerebrală, o tulburare mintală şi de comportament recunoscută medical şi una dintre cele mai frecvente afecţiuni mintale în Europa, a spus Doina Cosman, şef al Disciplinei de Psihologie Clinică la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

„Dependenţa de alcool prezintă o probabilitate crescută de evoluţie progresivă, tulburările asociate consumului de alcool fiind printre primele 10 boli cu impact major la nivel mondial, având consecinţe grave asupra vieţii persoanei dependente de alcool şi a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinenţa şi reducerea consumului dăunător de alcool, oferă specialiştilor în domeniu soluţii de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale şi cognitive”, a declarat Doina Cosman.

Ea a mai spus că în fiecare zi, un bărbat are voie să consume maxim patru unităţi standard de alcool, iar o femeie două unităţi standard, o unitate standard fiind egală cu 10 grame de alcool pur, ceea ce ar însemna maximum 200 mililitri de vin sau 275 mililitri de bere.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), consumul înregistrat de alcool pe cap de locuitor (15 ani şi peste) în România este 10-12 litri de alcool pur pe an.

În anul 2002, ratele mortalităţii atribuibile consumului de alcool la 100.000 de locuitori au fost mai mari în România decât în ţările UE10 pentru ambele sexe şi de trei ori mai mari ca cele din UE15. Rata a fost mare în special la bărbaţii din grupa de vârstă 45 – 64 de ani.

Potrivit OMS, între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool, la bărbaţii cu vârste între 20 – 64 de ani, ratele de mortalitate prin accidente atribuibile alcoolului au fost cele mai mari (47/100.000).

La o persoană consumatoare de alcool, alte şapte sunt afectate, dependenţa de alcool fiind insuficient diagnosticată şi tratată.

Studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România a început în luna mai şi s-a încheiat în luna octombrie, fiind realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii în parteneriat cu Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).