CNAS angajează IT-işti, pe perioadă determinată, ca să repare sistemele informatice din sănătate, pe salarii de până la 3.800 de euro net

IT-iştii pe care CNAS are de gând să-i angajeze vor fi încadraţi ca personal contractual şi vor avea contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat prin derogare de la prevederile art. 82 din Legea nr. 53/2003, au explicat pentru Economica reprezentanţii CNAS.

Ştirea iniţială

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, a spus sâmbătă, 8 iunie, că vrea ca până la sfârşitul anului instituţia să angajeze şase specialişti IT pe salarii de 5.000 de euro, potrivit Agerpres.

• „Instituţia pe care o reprezint are în vedere ca, până la sfârşitul acestui an, să angajeze şase specialişti IT cu salariile mult peste nivelul chiar din piaţa privată. Avem această perspectivă pe care am construit-o legislativ: 5.000 de euro pe lună este o cifră care să motiveze pe foarte mulţi dintre voi şi mi-aş dori ca inclusiv cei care participă la acest Hackathon să aibă în vedere această perspectivă”, a declarat Răzvan Vulcănescu sâmbătă, la evenimentul Hackathon4Health.

IT-iştii ar urma să îmbunătăţească platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS) care a avut de la început şi continuă să aibă blocaje la una sau mai multe dintre componentele sale.

• „Avem o platformă informatică în sănătate, da, este cea mai mare platformă informatică a ţării, da, are şi sincope de funcţionare, asta numai din cauză că este gestionată de oameni, oamenii evident greşesc şi chiar şi sistemele informatice uneori mai cedează, mai ales atunci când e vorba de cea mai mare platformă informatică, cel mai mare număr de utilizatori şi beneficiari concomitenţi ai acestei platforme informatice, şi atunci noi trebuie să fim în permanenţă în vigilenţă şi să avem capacitatea să o dezvoltăm”, a adăugat Vulcănescu.

Economica a arătat deja că, în prezent, IT-iştii angajaţi la CNAS au, în medie, venituri de 6.400 de lei net.

Citeşte şi: IT-iştii CNAS, „motivaţi” să repare sistemele informatice din sănătate cu venituri medii de 6.400 de lei. Şoferii câştigă 3.000 de lei „în mână”

Oficialii CNAS au spus, exclusiv pentru Economica, în ce condiţii vor fi angajaţi specialiştii IT care vor dezvolta sistemele informatice din sănătate, tot mai afectate de blocaje în ultimii ani. 

• vor fi încadraţi în funcţii de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ca personal contractual.

• vor avea contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat prin derogare de la prevederile art. 82 din Legea nr. 53/2003 – (Codul muncii) republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

• vor fi remuneraţi cu salarii nete de până la 18.121 lei (echivalentul unor salarii brute de 30.978 lei), adică de până la şase ori ori valoarea câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit informaţiilor comunicate exclusiv pentru Economica de către oficialii CNAS.

Sistemele informatice din sănătate sunt în pragul colapsului, atrag atenţia medicii de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei. 

„Numărul și complexitatea problemelor fundamentale cu care se confruntă sistemul medical sunt depășite ca nivel de suportabilitate de chinul zilnic prin care trec mii de medici de familie încercând să își facă datoria. Sistemele informatice pe baza cărora ar trebui să se stabilească relația dintre prestatorii de servicii (medicii de familie), asigurător (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) și beneficiar (pacientul român) funcționează cu sincope atât de mari încât mai curând se poate spune că nu funcționează”, spune Societatea Naţională de Medicina Familiei, cel mai important for al medicinei de familie, într-o luare de poziţie remisă Economica pe 11 iunie.

Medicii de familie trebuie să facă ture de noapte ca să valideze documentele medicale.

Medicii de familie solicită imperativ autorităţilor rezolvarea problemelor informatice ale sistemelor din sănătate. „Toate efectele negative ale acestei situații se răsfrâng în primul rând asupra pacienților prin prelungirea timpului de așteptare. Disfuncționalitățile sistemului informatic din sănătate creează probleme insurmontabile medicului de familie, atât la nivel birocratic, cât și în comunicarea cu pacientul. De exemplu, documentele emise la un cabinet de medicină de familie (bilet de trimitere, rețetă electronică) trebuie validate în termen de maximum 72 de ore, însă au fost situații în care pe o perioada de trei zile sistemul a funcționat adunat 2-3 ore. Mulți dintre medicii de familie se trezesc noaptea pentru a valida documentele de peste zi, sperând că sistemul este mai accesibil în această perioadă a zilei. Tot în această perioadă a zilei medicii de familie încearcă, și dacă au noroc, reușesc, să facă raportările lunare obligatorii către CNAS”, au semnalat medicii de familie în poziţia oficială remisă Economica.

Ce e platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS)

PIAS, instrumentul prin care se raportează, validează şi controlează serviciile de sănătate decontate din fonduri publice, este unul dintre cele mai mari şi mai folosite sisteme informatice din România, cu peste 70.000 utilizatori si peste 700.000 de servicii medicale raportate şi validate zilnic, dintre care circa 200.000 sunt prescripţii medicale. PIAS este administrată de CNAS. 
Componentele PIAS sunt sistemul informatic unic integrat (SIUI), reţeta electronică (SIPE), cardul electronic de sănătate (CEAS) şi dosarul electronic de sănătate (DES).

Cât de bine funcţionează PIAS. Medicii au răspuns pentru Economica: o treime din an, una sau mai multe dintre componentele platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate nu funcţionează.

„În jur de 120 de zile nu au funcţionat, în 2018, una sau mai multe componente ale PIAS”, spune, într-un interviu acordat recent publicaţiei Economica, medicul Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

De ce ne afectează pe fiecare dintre noi funcţionarea precară a platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate

„Componentele PIAS (n. red. cardul de sănătate, reţeta electronică, sistemul informatic unic integrat SIUI) răspund greu, după 40-50 de secunde sau mai mult, în comparaţie cu timpii obişnuiţi de răspuns, de maximum cinci secunde, destul de mari şi aceştia, iar răspunsul este unul negativ de cele mai multe ori. Adică SIUI nu validează consultaţia, sistemul informatic al prescripţiei electronice (SIPE) nu validează reţeta, sistemul cardului de sănătate (CEAS) nu citeşte cardul. Pentru noi şi pentru pacienţi este extrem de frustrant. În cel mai bun caz, stăm şi ne uităm unii la alţii şi mai vorbim să treacă timpul, până reuşim să validăm, deşi medicul trebuie să fie atent şi la ecranul calculatorului, să mai dea câte un click la mesajele care apar. Este o situaţie penibilă, care ne mănâncă ani din viaţă prin stresul generat. Câteodată pacienţii se supară şi îşi varsă amarul pe noi, dar sunt destul de rare aceste situaţii. Nu ştiu să se fi produs vreo tragedie până acum, şi sper să nu se întâmple, dar nu ar fi nemaiauzit. Unii pacienţi pleacă acasă şi revin a doua zi, dar şi asta pune mari probleme, pentru că lucrăm cu programări şi ne dăm peste cap tot programul. Practic, dacă într-o zi nu merge sistemul, a doua zi avem 40 de pacienţi în loc de 20, şi doar 20 au programare (…) CNAS spune că în cazul SIPE (când nu funcţionează n. red) putem da şi reţete offline, dar sunt o mulţime de probleme cu reţetele offline. Unele farmacii nu le acceptă, fiind păţite şi având pagube financiare din cauza lor. Apoi în cazul reţetei cu medicamente pe trei luni, pacientul este obligat să le ia pe toate odată şi plătească diferenţa de la compensare. Când reţeta este online, poate să o ia din farmacie lună de lună în cele trei luni. Iar în legislaţie nu este clar dacă putem da aceste reţete offline oricând nu merge sistemul, sau doar atunci când acest lucru este confirmat de CNAS prin comunicat pe site”, a explicat medicul Raluca Zoiţanu în interviul acordat Economica, pe care îl puteţi citi, pe larg, aici.

Iată, integral, răspunsul pe care CNAS l-a comunicat pentru Economica:

“CNAS are în vedere angajarea de personal calificat în domeniul tehnologiei informaţiei, în conformitate cu Legea nr.45/2019 din 8 martie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Astfel, în vederea dezvoltării de noi proiecte şi soluţii de îmbunătăţire şi eficientizare a sistemelor şi platformelor software gestionate, CNAS poate angaja personal calificat în domeniul tehnologiei informaţiei, personal contractual încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat prin derogare de la prevederile art. 82 din Legea nr. 53/2003 – (Codul muncii) republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Personalul va fi încadrat în funcţii de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, funcţii care se regăsesc în cadrul aparatului propriu al CNAS.
Numărul posturilor aferente funcţiilor de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, criteriile şi metodologia de selecţie, precum şi condiţiile în care această categorie de personal îşi desfăşoară activitatea se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi în bugetul aprobat cu această destinaţie pentru aparatul propriu al CNAS şi casele de asigurări de sănătate.
Drepturile salariale aferente funcţiilor se stabilesc, prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, în cuantum de până la de şase ori valoarea câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin ordin al preşedintelui CNAS, la propunerea directorului general al CNAS”, au spus pentru Economica oficialii CNAS.

Precizări

Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este 5.163 lei, potrivit Legii nr. 47/2019 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, care a fost promulgată de preşedinte pe 11 martie şi publicată în Monitorul Oficial din 12 martie 2019.

Economica a făcut conversia lei – euro la cursul mediu BNR din primul trimestru al anului 2019, de 4,7351 de lei pentru un euro.

Citeşte în Economica şi:

Majoritatea angajaţilor CNAS câştigă peste 6.000 de lei „în mână” lunar

Dezastrul sistemului informatic din sănătate: cel puţin una dintre componentele sale nu funcţionează o treime din an

Dosarul electronic de sănătate, un şir lung de rateuri la doi ani şi jumătate de când e obligatoriu