CNCAV a emis luni instrucţiunea privind administrarea dozei suplimentare (doza 3) şi a dozei de rapel (booster) pentru vaccinurile împotriva COVID-19.
Schema de vaccinare completă pentru vaccinurile pe bază de ARNm, Comirnaty şi Spikevax constă în administrarea a două doze, conform autorizării emise de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
EMA a autorizat administrarea unei doze suplimentare (doza 3) de Comirnaty sau Spikevax la persoane cu imunodepresie severă, cu vârsta peste 12 ani, la interval de cel puţin 28 de zile după doza 2, administrarea unei doze de rapel (booster) la persoanele cu vârsta peste 18 ani, după cel puţin 6 luni de la administrarea dozei 2.
CNCAV precizează că doza suplimentară (doza 3) se administrează doar în baza recomandării medicului curant, specialist sau medicului de familie care are în monitorizare pacientul.
CNCAV afirmă că pentru vaccinul Comirnaty schema de vaccinare primară care include 3 doze presupune administrarea dozei 2 la interval de 21 de zile de la doza 1, iar doza 3 la interval de minim 28 de zile de la doza 2.
Pentru vaccinul Spikevax, schema de vaccinare primară care include 3 doze presupune administrarea dozei 2 la interval de 28 de zile de la doza 1, iar doza 3 la interval de minim 28 de zile de la doza 2.
„Persoanele sever imunocompromise, eligibile pentru o schemă de vaccinare primară cu 3 doze, care se adresează pentru prima oară la vaccinare, se pot prezenta la centrul de vaccinare, fie direct, fie cu programare prealabilă în platforma naţională de programare a vaccinării. Persoanele sever imunocompromise, eligibile pentru o schemă de vaccinare primară cu 3 doze, care se află în curs de efectuare a schemei de vaccinare la data aprobării prezentei instrucţiuni, îşi vor completa schema cu cele trei doze, în baza recomandării de la medicul curant sau medicul de familie. Recomandarea medicală de administrare a unei scheme de vaccinare primară cu 3 doze va fi reţinută de medicul vaccinator, în copie, la fişa de triaj medical a persoanei care se prezintă la vaccinare”, susţine CNCAV.
Categorii de persoane considerate sever imunocompromise:
* pacienţi oncologici (tumori maligne solide şi hematologice) în tratament activ (chimioterapie, radioterapie, terapie moleculară/biologică şi alţi agenţi biologici care sunt clasificaţi ca imunosupresori sau imunomodulatori);
* pacienţi oncologici în stadii avansate de boală, cu sau fără tratament activ anterior (radioterapie, chimioterapie, terapie moleculara, terapie imunosupresoare);
* pacienţi post-transplant de organe solide cu sau fără tratament imunosupresor;
* pacient cu transplant de celule stem hematopoetice cu sau fără tratament imunosupresor;
* pacienţi cu imunodeficienţe severe cauzate de imunodeficienţe primare, congenitale (ex: sindromul DiGeorge, Sindrom Wiskott-Aldrich, etc) şi dobândite;
* pacienţi cu infecţie HIV în orice stadiu, fără tratament sau în stadiu de SIDA (CD4
* imunodeficienţa secundară cauzată de administrarea unui tratament imunosupresor;
* radioterapie;
* chimioterapie: agenţii chimioterapici pentru cancer sunt clasificaţi ca imunosupresori severi;
* erapii biologice (moleculare, celulare): anticorpi monoclonali, anticorpi bispecifici, CAR-T (Chimeric Antigen Receptor T), blocanţi TNF, etc;
* tratament cu cortizon şi cu produse derivate administrate sistemic: tratament activ cu doze mari (> 20 mg prednison sau echivalentul pe zi când se administrează mai mult de 2 săptămâni);
* alte terapii cu efecte imunosupresoare (ex: remisive sintetice convenţionale, remisive sintetice ţintite).