„Aş începe intervenţia mea prin a preciza faptul că în opinia mea această ordonanţă de urgenţă (privind introducerea obligativităţii antreprenorilor de a participa la sistemul de compensare a creanţelor – n.r.) ar trebui numită OUG Buşteni. Această ordonanţă Buşteni este inutilă, ilegală, birocratică, costisitoare şi clientelară”, a afirmat, luni, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferinţă de specialitate.
Conform CNIPMMR, pentru serviciile de gestionare şi arhivare a circuitului de compensare, fiecare contribuabil, persoană juridică implicată într-un circuit de compensare, plăteşte un tarif de 110 lei cu TVA.
„Este foarte clar că această reglementare vrea să asigure banii la Centrul de la Buşteni, care repet este unitate publică, dar funcţionează din venituri proprii. Are 58 de persoane şi vă rog să reţineţi, Centrul de la Buşteni nu face pregătire. Nu înţelegem de ce îţi trebuie să înregistrezi cereri până acum numai de la sectorul de stat. Ori în sectorul de stat au mai rămas câteva sute de firme. Şi precis că nu au venituri suficiente şi atunci vor să-i alimenteze cu aceste venituri. Nu ştiu, dar presupun că dacă ne-am uita cine sunt persoanele printre cele 58 am descoperi nişte persoane foarte interesante pe linia legăturilor politice sau de rudenie cu cei care conduc în prezent ţara”, a afirmat Ovidiu Nicolescu.
El a spus că Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni este o instituţie publică, cu finanţare din venituri proprii, care funcţionează în subordinea Ministerului Economiei. Potrivit HG nr.27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni are 58 de posturi.
Potrivit CNIPMMR, Ministerul Economiei a iniţiat şi propune spre aprobare Guvernului României un proiect de Hotărâre prin care doreşte să modifice în totalitate normele de aplicarea a OUG nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să introducă noi sarcini birocratice pentru întreprinzătorii privaţi, sub forma obligaţiilor de raportare.
Astfel, se doreşte obligarea operatorilor economici de drept privat, ‘cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ’ şi alţi contribuabili, persoane juridice, cât şi a instituţiilor publice, unităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, de a raporta către sistemul informatic de compensare al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni – Sucursala Bucureşti, situaţia privind facturile restante mai mari de 10.000 lei şi mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la scadenţă.
Conform OUG nr. nr. 77/1999, toate persoanele juridice, indiferent de formă de organizare şi de tipul de proprietate, au obligaţia de a ‘organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz’.
În anul 2017, prin Legea nr. 155/2017, s-au modificat dispoziţiile OUG nr. 77/1999, prevâzându-se că doar ‘persoanele juridice cu capital integral/ majoritar/ minoritar de stat au obligaţia de a întocmi situaţia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenţă, dacă scadenţa este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România’.
Prin această modificare, au fost eliminate companiile private de la obligaţia de raportare, către Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni, Sucursala Bucureşti, în vederea includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente.
CNIPMMR menţionează că această soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare a sumelor restante, s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi, a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânâd în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor.
Astfel, dacă în anul 1999, la momentul emiterii OUG nr. 77/1999, capitalul public reprezenta aproximativ 60%, iar cel privat 40%, în anul 2019 capitalul privat reprezintă componenta cea mai dinamică în totalul capitalului, reprezentând 85% din total capital