„Între Crăciun şi Anul Nou, odată ce avem alegerile în sac, la noi în România se rezolvă agenda socială pentru următorul an. Avem restricţii puternice pentru adunările publice şi acţiunile legale de protest ale salariaţilor, însă Guvernul României se grăbeşte să adopte acte normative care vor determina condiţiile de viaţă şi de muncă ale lucrătorilor în anul 2021. Salariul minim brut pe economie garantat în plată nu s-a putut adopta prin consensul partenerilor sociali”, spun sindicaliştii Meridian.
Potrivit sursei citate, organizaţiile sindicale au solicitat creşterea salariului minim de la valoarea de 2.230 lei, cât este la momentul actual, la 2.400 de lei pentru anul 2021, în timp ce organizaţiile patronale au solicitat îngheţarea lui sau cel mult creşterea în raport cu rata inflaţiei. În acest context, Guvernul României a propus ca valoarea salariului minim brut pe economie garantat în plată pentru anul 2021 să fie de 2.300 lei.
„Parcă nu este suficient faptul că salariul minim nu s-a stabilit în funcţie de parametrii reali care ar trebui luaţi în considerare la determinarea cuantumului acestuia (productivitatea muncii, rata inflaţiei, valoarea coşului minim de consum, obiectivele de convergenţă economică şi socială în UE, etc), Guvernul României a adoptat aseară proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene”, document care prezintă o serie de măsuri cu impact social negativ pentru salariaţii plătiţi din fonduri publice, măsuri care nu pot fi acceptate de organizaţiile sindicale”, susţin sindicaliştii.
În acest context, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, prin reprezentanţii săi în procesul de dialog social de la Ministerului Finanţelor Publice sau din Consiliul Economic şi Social, a respins forma actuală a proiectului legislativ mai sus menţionat, „considerând că măsurile cu impact social nu fac altceva decât să arunce efectele crizei pe spinarea salariaţilor şi pensionarilor, în contextul în care, toate promisiunile electorale de creşteri se amână cu un an de zile, în timp ce preţurile sunt în creştere liberă”.