Liber la tăiat fără limită pădurile României. Guvernul Ponta a modificat in extremis Codul Silvic pe placul lui Iohannis
Companiile ce activează în exploatarea lemnului nu mai au nicio limită în cumpărarea de masă lemnoasă, limită ce fusese impusă prin Codul Silvic, devenit lege în iunie 2015. Normele de aplicare ale legii, elaborate de Guvernul Ponta, în noiembrie 2015, chiar în ziua demisiei sale, nu ţin cont de toate principiile cerute în Cod.
Articolul 72 din legea 133/2015, cea referitoare la Codul Silvic, publicată în iunie 2015, care reglementează valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, precizează următoarele:
„În elaborarea regulamentului (normele de aplicare – n.r.) se au în vedere următoarele principii: (…) f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate”.
Peste şase luni, în HG 924/2015, care reglementează normele de aplicare ale Codului Silvic, a dispărut această limitare de 30%, amintită mai sus. Articolele 47 -57, ce se referă la vânzarea de masă lemnoasă din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, nu conţin vreo limitare asupra vreunui actor economic în ceea ce priveşte cumpărarea de lemn. Practic, deşi în Codul Silvic apărea expres ca nicio firmă nu poate să cumpere mai mult de 30% din masa lemnoasă dintr-o singură specie, modul în care se aplică legea îi permite. Puteţi consulta actul normativ aici.
HG 924/2015 a fost redactată în 4 noiembrie, în chiar ziua demisiei Guvernului Ponta şi a apărut în Monitorul Oficial o săptămână mai târziu, în 11 noiembrie.
Efectul legii: Exploatatorii de masă lemnoasă pot achiziţiona orice cantitate de lemn doresc, atât de la Romsilva, cât şi de la alte instituţii de stat.
Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului încă în funcţie la redactarea normelor de aplicare ale Codului Fiscal a spus, pentru ECONOMICA.NET, că limitarea de 30% este şi în norme. „Nu s-a scos nimic, este acolo. Citiţi bine HG-ul”. Rugată să indice exact Articolul în care este prevăzută această limitare pentru firme, Gavrilescu a precizat că nu poate ţine minte aşa ceva.
Codul Silvic a fost subiectul unor dispute majore între Guvernul Ponta şi preşedintele Iohannis şi a scos şi mii de oameni în stradă care au protestat împotriva despăduririlor masive din România.
În primăvara anului trecut, Parlamentul a votat, în majoritate Codul Silvic, apoi l-a trimis spre promulgare Preşedintelui. Acesta, la obiecţiile Consiliului Concurenţei, care a atras atenţia că există paragrafe din Cod care încalcă Legea Concurenţei, l-a retrimis în Parlament pentru revizuire. Iohannis a spus că exact această prevedere, cu limitarea la 30%, ar putea ridica probleme de legalitate
Şi a doua oară, parlamentarii au votat Codul în aceeaşi formă , obligându-l pe Iohannis să îl promulge.
“Nu obiectăm faţă de ansamblul textului Codului, şi nici de obiectivele lui declarate. Am recomandat modificarea unor articole care ridicau suspiciuni de ajutor de stat şi am cerut ridicarea plafonării nivelului maxim de achiziţionare şi procesare de masă lemnoasă la 30%, pentru că reprezintă un pas cu totul extraodrinar. În nicio altă industrie din România nu avem astfel de limite şi, din contră, sunt o serie întreagă de companii în România care au o cotă mai mare de 30% pe pieţele unde activează, spre exemplu, telefonia mobilă, domeniul bancar, televiziunea prin cablu, putem găsi multe exemple în care cea mai mare companie de pe piaţă are o cotă de chiar mai mult de 30%. Nimeni nu a ridicat, până acum, problema ca acestor companii să le limităm activitatea. În lipsa unei justificări care să ne spună de ce în acest domeniu are sens ca statul să dea această măsură, motivaţie pe care, repet, nu ne-a dat-o ministerul de resort(Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – n.r.), nici Guvernul sau Parlamentul, de ce e atât de excepţională industria lemnului ca să poată justifica o astfel de măsură, n-am putut să considerăm această măsură în acord cu legislaţia Concurenţei, atât cea naţională cât şi cea europeană”, spunea, la acea dată, într-un interviu pentru ECONOMICA.NET, preşedintele CC Bogdan Chiriţoiu.
De altfel, Concurenţa a şi trimis la Bruxelles Codul Silvic, pentru o opinie de la Comisia Europeană. În august 2015, Comisia Europeană a trimis răspuns la Bucureşti că nu se poate pronunţa pe criteriul concurenţei până nu există normele de. aplicare ale legii.
În raportul Consiliului Concurenţei pe anul trecut, publicat acum câteva zile, se precizează ca o reuşită a anului 2015 preluarea în Normele de Aplicare ale Codului Silvic a recomandărilor Consiliului.
„HG pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică – act normativ care reglementează organizarea şi funcţionarea administratorilor de fond forestier: recomandările formulate de CC şi preluate de Ministerul Mediului au fost rezultatul investigaţiei sectoriale pe piaţa lemnului, multe din aspectele anticoncurenţiale sesizate în cadrul raportului preliminar supus consultării publice fiind soluţionate prin adoptarea acestui HG”.
Potrivit lui Chiriţoiu, adoptarea normelor de aplicare ale Codului Silvic ar fi adus un plus pentru concurenţa din domeniu. „Unele din prevederi, cum era cea cu limitarea la 30% din cantitatea de masă lemnoasă dintr-o singură specie, erau chiar neaplicabile. Cine calcula cât înseamnă acest procent, şi cum? Ca să nu mai vorbim de neconcurenţialitatea lui”, arată Chiriţoiu.
În prezent, Comisia Europeană , având la mână şi normele de aplicare ale Codului Silvic, analizează legalitatea lui în ceea ce priveşte normele de concurenţă europene. Potrivit lui Chiriţoiu, la Bruxelles există şi două plângeri pe acest Cod, de la două firme din România, direct afectate. Practic, aşa cum arăta Codul Silvic înainte de normele lui de aplicare, prevederea ar fi limitat orice dezvoltare ulterioară a marilor procesatori de lemn.
O consolare palidă: Lemnul se scumpeşte
De la 1 ianaurie, întâmplător sau nu, Romsilva a scumpit cu 300% preţul masei lemnoase comercializate către firmele din industria de profil. Această mişcare a Regiei a adus mii de lucrători din industrie în faţa Guvernului, care au protesta împotriva noii politici de preţuri a Romsilva, care le-ar periclita locurile de muncă.
Companiile care prelucrează lemn au avut în 2013 un business cumulat de trei miliarde de euro, de trei ori mai mult decât rulajul companiilor care exploatează lemnul.