Dacă majorarea salariilor va fi în ritm cu inflaţia, ROBOR nu va afecta creditele populaţiei. Companiile vor transfera dobânzile în preţul final al produselor – Codirlaşu, CFA

Deja indicii Robor la 3 şi 6 luni au depăşit nivelul de 6%, iar aşteptările pentru majorarea dobânzii de politică monetară a BNR de la începutul lunii iulie merg către un pas de 0,75% sau chiar 1%. În acest context, piaţa monetară, lipsită în continuare de lichiditate, va continua să înglobeze în avans în structura indicilor Robor aşteptările de majorare a dobânzii-cheie.

„Nu este exclus să avem o lărgire a intervalului între dobânzile practicate de BNR pentru cele două facilităţi: de credit şi de depozit. În acest context, nu este exclus sa avem un ROBOR chiar de 7% până la finalul anului. În plus, majorarea ROBOR va fi urmată la un interval de 5-6 luni de majorarea IRCC, celălalt indice care stă la baza formării dobânzilor la credite”, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte CFA România.

Majorarea ROBOR aduce atingere în special persoanelor fizice care care au contractat credite, în speţă ipotecare sau Prima Casă, înainte de 2019, şi care acum se văd cu ratele crescând „de la o zi la alta”. De la începutul anului până în prezent, rata la un credit ipotecar de 50.000 euro în echivalent lei contractat înainte de 2019 şi legat de ROBOR s-a majorat cu circa 500 de lei.

Ce se va întampla cu cei care au credite ipotecare şi pentru care ratele la împrumuturi vor continua să crească? Nici migrarea/refinanţarea creditelor cu dobânzi legate de IRCC nu pare a fi decât o soluţie pe termen foarte scurt de 4-5 luni, până când IRCC va ajunge din urmă ROBOR. Apelarea la moratoriul de care vorbeşte guvernul este şi ea o măsură cu cântec: după expirarea celor şase luni de graţie, clientul se va întoarce la rate mărite şi de dobândă şi de comisioanele suplimentare ale băncii pentru perioada de graţie. În plus, acest moratoriu nu va fi recunoscut de sistemul bancar european.

În aceste condiţii ne aşteptăm sau nu la o majorare a creditelor neperformante? Adrian Codirlaşu spune că, în această ecuaţie „contează foarte mult dinamica salariilor din acest an”.

La nivel de economie, salariile au crescut în primele luni ale anului cu un ritm similar cu cel al inflaţiei (10% faţă de o inflaţie de 11%), în timp ce dobânzile au continuat şi continuă să fie sub inflaţie. Mai exact, dacă salariile vor creşte într-un ritm apropiat cu cel al inflaţiei, iar dobânzile vor rămâne oricum sub nivelul acesteia, pe fondul unei creşteri economice de 5%, neperformantele nu sunt aşteptate să aibă un impact masiv.

Un studiu recent al ING Bank arată la rândul său că presiunea asupra cheltuielilor bugetare pentru 2023 se conturează deja a fi masivă, deoarece creșterile salariilor și pensiilor vor fi cel mai probabil sensibil sub inflație în acest an, iar presiunea pentru o indexare mai rapidă va crește”, arată studiul ING Bank.

Pentru zona de companii, unde toate creditele, liniile de capital de lucru şi împrumuturile pentru investiţii sunt legate strict de evoluţia ROBOR, Adrian Codirlaşu arată că presiunea neperformantelor pentru bănci este foarte mică. „La nivelul economiei, companiile vor transfera costurile aferente creditelor, implicit majorarea ROBOR, direct în preţul produsului finit pe care îl produc sau comercializează”.