Codul fiscal nu prevede dacă garanţia ambalajelor SGR este sau nu în sfera de aplicare a TVA – consultanţi EY România

„Având în vedere faptul că, la acest moment, nu avem o prevedere specifică în Codul fiscal care să definească dacă garanţia aferentă ambalajelor SGR este sau nu cuprinsă în sfera de aplicare a TVA, considerăm că ar fi oportună clarificarea de către autorităţile fiscale a acestui aspect, precum şi a tratamentului aplicat pentru garanţiile nerestituite, şi anume, dacă se impune sau nu colectarea TVA în cazul garanţiilor nerestituite. Separat, atragem atenţia şi asupra altor implicaţii generate de Sistemul Garanţie-Returnare, în special în ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate, evidenţierea în declaraţia SAF-T, precum şi interacţiunea cu standardul de facturare electronică”, a explicat Sînziana Radu, manager Taxe Indirecte, EY România, într-un comunicat de presă al companiei de consultanţă, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, garanţia trebuie să fie evidenţiată distinct în documentele fiscale, respectiv factură sau bonul fiscal. Legislaţia românească nu prevede un tratament fiscal specific aplicabil garanţiei SGR, în schimb există prevederi care dispun că nu fac subiect de TVA ambalajele care circulă între furnizor şi client prin schimb, fără facturare. „Pe de altă parte, ambalajele care circulă prin facturare fac obiectul taxei pe valoare adăugată”, notează compania.

„În contextul în care în România, dintre deşeurile abandonate, aproximativ 38% sunt reprezentate de deşeuri de plastic, sticlă şi metal şi ţinând cont că Directiva UE 62/94/ privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje prevede posibilitatea organizării unor sisteme de returnare de către statele membre, a apărut cadrul legal pentru organizarea acestui sistem garanţie-returnare. Scopul acestui sistem este de a colecta din piaţă şi de a introduce ambalajele într-o economie circulară, pe lângă îmbunătăţirea calităţii mediului ajutând România să atingă ţintele naţionale de colectare şi reciclare stabilite la nivel european”, a declarat Daniela Neagoe, senior manager Global Trade, EY România.

Odată cu implementarea SGR, la data de 30 noiembrie 2023, producătorii vor trebui să respecte o serie de obligaţii de raportare, evidenţe şi marcare, conform prevederilor legislative, precum: încheierea unui contract cu administratorul sistemului, RetuRO; raportarea ambalajelor în programul informatic pus la dispoziţie de către RetuRO; ţinerea de evidenţe ale produselor pe tip de material, greutate şi volum, precum şi evidenţa garanţiilor şi transmiterea acestora, până la data de 10 a lunii imediat următoare, către RetuRO; plata valorii garanţiei până în data de 25 a lunii următoare introducerii pe piaţă a produselor către RetuRO; marcarea produselor cu simbolul reprezentativ SGR şi cu codul EAN care să conţină informaţii specifice.

La rândul lor, comercianţilor le revin obligaţii, iar dintre care cele mai importante ar fi: încheierea unui contract cu administratorul SGR; raportarea ambalajelor în programul informatic pus la dispoziţie de către administratorul SGR; ţinerea de evidenţe a numărului total de produse în ambalaje SGR comercializate, defalcat pe tip de produse; indicarea valorii garanţiei la raft şi pe documentele fiscale; plata valorii garanţiei operatorilor economici de la care achiziţionează produse ambalate şi restituirea valorii garanţiei la momentul returnării ambalajelor SGR.

„Începând cu data de 01.01.2024, potrivit unui proiect de modificare a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, o contribuţie la Fondul pentru mediu va fi datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje primare nereutilizabile care fac obiectul SGR. Pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje primare nereutilizabile corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare (65% pentru anul 2024) şi cantităţile de ambalaje nereutilizabile efectiv returnate se va plăti o contribuţie de 0,5 lei pentru ambalaje din metal şi 1 leu (dublul garanţiei) pentru ambalaje din sticlă şi plastic. Ţinând cont de termenul foarte scurt până la intrarea în funcţiune a acestui sistem, se recomandă companiilor să demareze cât mai urgent stabilirea procedurilor interne necesare implementării SGR la nivelul companiei”, se menţionează în comunicat.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023.

Prezentă în România din anul 1992, EY furnizează, cu ajutorul celor peste o mie de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.