Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă care aduce schimbări semnificative Codului fiscal. Acestea sunt cele mai importante modificări aduse persoanelor fizice care încasează venituri extrasalariale, din 2018 încoace, anul introducerii declaraţiei unice care a schimbat paradigmatic Codul fiscal şi (a complicat) relaţia contribuabilului cu Fiscul.
Economica.net vă prezintă în serial cele mai importante modificări care vizează persoanele fizice.
Astăzi vă arătăm cum vor fi afectate persoanele fizice care încasează venituri din activităţi extrasalariale pentru care datorează CAS, dacă proiectul de OG intră în vigoare în forma anunţată de executiv.
Ce se schimbă
Apar plafoane noi de venituri în funcţie de care se va stabili şi plăti CAS pentru anumite venituri extrasalariale. Schimbările se vor aplica pentru veniturile aferente anului 2023, dacă proiectul de OG intră în vigoare în forma anunţată de guvern.
CAS aplicată la plafonul de cel puţin 12 salarii minime brute dacă persoana fizică încasează venituri nete anuale extrasalariale între 12 şi 24 salarii minime brute, propune guvernul în proiectul de OG care schimbă Codul fiscal.
Punctual, persoanele fizice care realizează anual venituri nete cumulate din activităţi independente şi/sau drepturi de autor, cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe economie, ar putea datora CAS la o bază de calcul reprezentând nivelul a cel puţin 12 salarii minime brute pe economie, reiese din proiectul de OG, consultat de Economica.net. Valoarea salariului minim în funcţie de care se determină şi se plăteşte CAS va fi cea în vigoare la termenul de depunere a declarației unice – 25 mai, la fel ca până acum.
Spre comparaţie, în prezent, Codul fiscal prevede că datorează CAS la o bază de calcul reprezentând cel puţin 12 salarii minime brute pe economie persoanele fizice care realizează anual venituri nete cumulate din activităţi independente şi/sau drepturi de autor, care sunt mai mari sau egale cu 12 salarii minime brute pe economie, fără a se preciza o limită maximă a acestor venituri extrasalariale anuale.
Ce înseamnă plafon de cel puţin 12 salarii minime?
Codul fiscal permite contribuabilului să îşi aleagă baza de calcul la care plăteşte CAS, dar aceasta trebuie să fie cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe economie. Valoarea salariului minim în funcţie de care se determină şi se plăteşte CAS e şi cea în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice – 25 mai.
A doua schimbare
CAS aplicată la plafonul de cel puţin 24 de salarii minime brute dacă persoana fizică încasează venituri nete anuale extrasalariale peste nivelul de 24 salarii minime brute, propune guvernul în proiectul de OG prin care schimbă Codul fiscal.
Concret, persoanele fizice care realizează anual venituri nete cumulate din activităţi independente şi/sau drepturi de autor peste nivelul de 24 de salarii minime brute pe economie ar putea datora CAS la o bază de calcul reprezentând plafonul de cel puţin 24 de salarii minime brute pe ţară, reiese din proiectul de OG studiat de Economica.net. Valoarea salariului minim în funcţie de care se determină şi se plăteşte CAS va fi în continuare cea în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice – 25 mai.
Ce înseamnă plafonul de cel puţin 24 de salarii minime brute?
Codul fiscal va permite contribuabilului aflat în situaţia descrisă mai sus de Economica.net să îşi aleagă baza de calcul la care plăteşte CAS, dar aceasta trebuie să fie cel puţin egală cu 24 salarii minime brute pe economie.
Noile plafoane privind baza de calcul a CAS pentru veniturile extrasalariale vor fi introduse în Codul fiscal prin modificarea alineatului (4) al articolului 148, reiese din proiectul de OG consultat de Economica.net.
Iată ce spune forma schimbată a alineatului (4) al articolului 148 din Codul fiscal:
Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b1) (venituri din activităţi independente şi drepturi de autor) o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate care depăşesc 24 salarii minime brute pe ţară, se arată în proiectul de OG consultat de Economica.net.
Încadrarea în cele două plafoane anuale (plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară sau de cel puțin 24 salarii minime brute pe țară) se efectuează la fel ca până acum şi anume prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă potrivit art. 68¹, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală estimate că vor fi realizate de contribuabil, reiese din proiectul de OG consultat de Economica.net.
Prevederile din Codul fiscal care se schimbă în acord cu noile plafoane minime în funcţie de care se va plăti CAS
Noua formă a alineatului (5) al articolului 151 spune că pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reţine la sursă, obţinute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net (pentru venituri din drepturi de autor) sau brut (pentru venituri în baza contractelor de activitate sportivă), după caz, estimat al acestor venituri va fi cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să reţină, să calculeze şi plătească CAS.
CAS se va aplica la baza de calcul
Reţinerea, calculul şi plata CAS în cazul de mai sus se va face de către plătitorul de venit tot prin formularul 112 care se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, reiese din proiectul de OG studiat de Economica.net.
A treia schimbare
Oamenii care au doar venituri din drepturi de autor sau în baza contractelor de activitate sportivă, obţinute din mai multe surse, trebuie să încaseze de la un singur plătitor venituri nete anuale extrasalariale cel puţin egale cu 24 salarii minime brute pe economie pentru ca plătitorul acelui venit să poată reţine, calcula şi vira CAS la Fisc aferentă acelor venituri, reiese din proiectul de OG, studiat de Economica.net. Măsura îi va dezavantaja pe cei care încasează doar venituri extrasalariale, de la mai mulţi plătitori, iar unul dintre venituri depăşeşte 12 salarii minime brute pe an, dar e mai mic decât 24 salarii minime, noul plafon care urmează să fie introdus în Codul fiscal de executiv.
Dacă persoana fizică obţine doar venituri din drepturi de autor sau în baza contractelor de activitate sportivă de la mai mulţi plătitori de venituri, iar veniturile nete anuale obţinute de la un plătitor de venituri vor fi sub 24 de salarii minime brute pe ţară, atunci plătitorul de venit de la care obţine aceşti bani nu mai are obligaţia să reţină, să calculeze, să vireze CAS, reiese din proiectul de OG studiat de Economica.net.
De ce e important
În prezent, Codul fiscal spune că în situaţia în care persoanele fizice care obţin doar venituri din drepturi de autor sau în baza contractelor de activitate sportivă de la mai mulţi plătitori de venituri, iar veniturile nete anuale obţinute de la un plătitor de venituri sunt mai mari sau egale cu 12 salarii minime brute, atunci plătitorul de venit de la care obţine aceşti bani are obligaţia să reţină, să calculeze, să vireze CAS la Fisc. Această prevedere vine în sprijinul contribuabililor care nu mai sunt nevoiţi să completeze corect şi să depună declaraţia unică la Fisc pentru veniturile extrasalariale încasate, dar nici să plătească „din buzunar” CAS pentru veniturile extrasalarile obţinute. Măsura îi vizează pe cei care au doar venituri extrasalariale.
Iată cum s-ar putea schimba alineatul 6 al articolului 151 din Codul fiscal:
Contribuabilul are doar venituri extrasalariale care în cuantum net anual sunt sub 12 salarii minime pe economie. Rămâne opţională asigurarea la sistemul public de pensii.
Persoanele fizice care încasează doar venituri extrasalariale din activităţi independente şi/sau drepturi de autor care cumulate se situează sub 12 salarii minime brute pe economie vor putea să opteze pentru plata CAS „în condiţiile prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale extrasalariale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară”, conform proiectului de OG, consultat de Economica.net.
Prevederea există şi în Codul fiscal în vigoare. Diferenţa de interpretare a acestei prevederi rezidă din context.
În Codul fiscal în vigoare prevederea e clară şi se referă la opţiunea (şi nu obligaţia) contribuabilului aflat în situaţia de mai sus de a se asigura la sistemul public de pensii prin plata CAS la plafonul minim de 12 salarii minime pe economie.
În proiectul de modificare a Codului fiscal însă, asigurarea opţională la sistemul public de pensii „în condiţiile prevăzute pentru persoanele care realizează venituri anuale extrasalariale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară” e ambiguă pentru că proiectul introduce plafoane minime noi pentru plata CAS aferentă veniturilor extrasalariale. Vom reveni cu detalii îndată ce vom obţine de la Ministerul de Finanţe lămuriri despre plafonul minim la care se vor asigura voluntar oamenii care obţin doar venituri extrasalariale care sunt sub 12 salarii minime brute pe economie anual.
Clarificare
Proiectul de OG, studiat de Economica.net, menţine prevederea din Codul fiscal conform căreia persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor nu datorează CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.
Notă
Măsurile prezentate de Economica.net în acest articol fac parte dintr-un proiect de act normativ, drept care deocamdată nu se aplică. Ca să intre în vigoare, proiectul trebuie să fie aprobat de executiv şi publicat în Monitorul Oficial.
Citiţi la acest link articolele Economica.net despre declaraţia unică.