„Acest stimul pe consum, pe putere de cumpărare, nu-l poţi capta decât dacă te scalezi, îţi creşti capacitatea de producţie sau distribuţie. Şi dacă eşti mic e dificil să ţii ritmul, să fii la fel de elastic. Ori toate aceste stimulente care teoretic existau aşteptări să ajute companiile mici, de fapt au ajutat companiile mari care au captat mai repede efectele pozitive din economie şi practic business-ul s-a concentrat şi mai mult la vârf. Rămân în continuare 94% din companiile active microîntreprinderi. Cred că este şi un fenomen de fentare sau de optimizare fiscală pentru că dacă sunt unele business-uri de un milion şi ceva de euro, am văzut exemple concrete că îşi mută bunsiness-ul pe a doua companie ca să rămână cu ambele sub un milion şi să plătească doar 1% impozit pe venit deoarece la peste un milion de euro nu mai au această opţiune”, a spus Iancu Guda.
El susţine că în România sunt active 500 de companii, iar primele 1000, care înseamnă 0,2%, concentrează jumătate din afaceri, fiind vorba de o polarizare nemaiîntâlnită în alte ţări din regiune.
Iancu Guda a afirmat că am ajuns la un nou maxim istoric al creanţelor companiilor active în România, de 371 miliarde de lei în 2018, în vreme ce creditul bancar creşte foarte timid. Soldul creditelor acordate companiilor în 2018 era de 110 miliarde de lei.
Întrebat dacă majorarea punctului de pensie va avea loc, el a spus că al doilea şi al treilea rând de majorări ridică preocupări majore şi întrebări privind sustenabilitatea pentru că elementele care susţin aceste ritmuri de majorări ale pensiilor lipsesc sau nu sunt la nivelul suficient ca să susţină aceste creşteri.