Coincidență sau nu, dar se întâmplă din nou: înainte de decizia istorică a companiilor de a se scoate gazele din Marea Neagră, statul român calculează iarăși taxe noi care au darul să afecteze investiția

În condițiile în care Petrom, cea mai mare companie românească și compania care a obținut un profit istoric de 10 miliarde de lei anul trecut, a tot repetat că nu se califică să plătească taxa de solidaritate pentru profitul aului trecut, așa cum a fost gândită ea prin OUG în decembrie 2022 pe baza unui regulament european, parlamentarii puterii au schimbat practic OUG-ul, cu intenția vădită de a forța Petrom să plătească. Practic, intră în calculul pentru aceasă taxă, mai nou, veniturile din vânzări ale rafinăriilor, stocuri de produse încă nevândute și se stabilesc la calcule prețuri minime de referință în tranacții, fără să fie foarte clar dacă ele se aplică și peste prețurile mici, reglementate, la care compania a vândut unele produse anul trecut, de exemplu, gazele.

Toate acestea ar putea duce procentul activităților taxabile la 75% din totalul cifrei de afaceri, adică ar obliga Petrom să plătească taxa, care este de 60% pe diferența dintre profitul lui 2022 și media anilor 2018-2021 plus 20%. O suma cuprinsă între 1 și 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor vehiculate până acum. Și pare clar că intenția este de a o aplica pentru anul trecut.

Ce a spus Petrom

Iată ce a anunțat compania petroieră, după votul din Parlament:

“În ceea ce privește amendamentele votate astăzi în Camera Deputaților privind legislația naționala care transpune regulamentul UE referitor la contribuția de solidaritate:

Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil.

Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”.

Gazele din Marea Neagră

Pentru a doua oară în ultimul deceniu, companiile implicate în proiectul Neptun Deep, de extracție a unor vaste zăcăminte de gaze din mare-100 de miliarde de metri cubi, Petrom și Rongaz acum, sunt foarte aproape de decizia finală de a le extrage. Romgaz a cumpărat anul trecut pentru peste un miliard de euro participația americanilor de la Exxon, Petrom a depus documentul de descoperire comercială la ANRM la începutul anului, săptămâna trecută ambele companii au semnat cu Transgaz contractul de transport pe zeci de ani a gazelor care vor fi extrase, fără de care Transgaz nu poate construi conducta care să aducă gazele de pe fundul mării în rețeaua națională de transport, iar în luna iunie este așteptată decizia corporativă a Petrom de anunțare a FID (Final Investment Decision) pentru proiect, în condițiile în care Petrom este operatorul zăcământului.  Ambele companii au anunțat că au sume bugetate în acest an pentru acest proiect, pentru primele demersuri care, în final, ar trebui să aducă primele gaze în rețea la finalul lui 2026.

În aceste condiții a venit noua taxă. Romgaz, compania a statului a anunțat că o plătește. De fapt, firma de stat, care are de investit circa 2 miliarde de euro în Marea Neagră a fost de-a dreptul jupuită de proprietar anul trecut – , a plătit taxe directe, specifice obiectului de activitate de aproape opt miliarde de lei, deci de aproape două ori și jumătate cât profitul brut, la care se poate adăuga și impozitul pe profit de 602 milioane de lei. Taxa de solidaritate a fost de aproape un miliard de lei.

Petrom, care a plătit taxe directe de 10 miliarde de lei, parte forțată acum, în pragul FID pentru Neptun, să mai plătească încă jumătate din această sumă (cel puțin), pe care a anunțat că nu a provizionat-o pentru că, pe baza OUG-ului din decembrie care a introdus taxa, nu are de ce să o plătească.

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș spune că dacă taxa se aplică pentru trecut, statul va pierde un eventual proces cu compania petrolieră, dar atrage și el atenția asupra momentului în care se pun iarăși taxe – înaintea momentului decisiv pentru exploatarea gazelor

„Este evident că acest amendament a fost făcut cu scopul de a prinde Petrom în obiectul de aplicare a contribuției de solidaritate, deci e făcută pentru Petrom. Mă rog, nu moare nimeni de grija unei mari companii precum Petrom, dar cred că trebuie să înțelegem că dacă astăzi este posibil ca Parlamentul să dea o lege prin care să suprataxeze, cu efect retroactiv, o companie din piață, mâine se poate întâmpla pentru orice altă companie din piață”, susține avocatul, citat de ziarul Gândul.

„Probabil că va reacționa compania, va da în judecată. Ne întrebăm care este miza, pentru că este evident pentru oricine dintre cei care au luat decizia că, dacă va merge în instanță – presupunând că mai avem instanțe , va câștiga. Și pe constituționalitate, și pe adăugare la regulament. În mod sigur, dacă întrebi Curtea Europeană de Justiție dacă era permisă această

„În ultimii ani, de fiecare dată când România era aproape de exploatarea gazelor din Marea Neagră, statul nostru a venit cu o lege, cu ceva ca să blocheze deciziile. Deci rezolvă probema gazului din Marea Neagră: va rămâne pe fundul Mării Negre. Cine câștigă? Nu știu, că tot vorbim de influența rușilor în România. Cred că e rolul nostru să atragem atenția, dumneavoastră ca presă, eu, ca cetățean implicat. Nu poți să taci și să nu spui lucrurile astea, că îți trădezi țara și principiile”, a mai spus Gabriel Biriș, pentru Gândul.

Precedentul 2018

A mai fost momentul 2018, care, dacă nu era ratat în urma unor decizii similare, ar fi adus încă de la finalul anului trecut 8 miliarde de gaz românesc pe piață (anual) exact când toată Europa căuta febrilă gaze non-rusești, și caută și în continuare.

Înainte de 2019, când americanii de la ExxonMobil au renunțat la proiectul din Marea Neagră, au fost concesionari ai câmpului, alături de Petrom. Descoperirea din Neptun a fost făcută în 2012, după o amplă campanie de foraje a americanilor. În 2018, înainte ca cele două companii să ia decizia de investiții, Parlamentul României a legiferat, prin legea offshore, taxe noi pe producția viitoarelor gaze, obligații de vânzare reglementată a gazelor, obligații ale companiilor de a lucra cu forță de muncă românească și altele, neuzuale pentru industrie în proiectele mari. În condițiile în care Neptun Deep era oricum cel mai scump proiect al Exxon la acea vreme, compania americană a ieșit din el (“nu pleacă câinele de la măcelărie” a fost o replică des fololosită atunci printre politicieni), într-adevăr într-o mișcare mai amplă de vânzare de active la nivel global, iar cota a fost cumpărată de Romgaz. Momentul investiției a fost așadar amânat cu cinci ani, până acum când, paradoxal poate, povestea e posibil să se repete.