Cojoc (ROMATSA): Traficul aerian a ajuns, încă de anul trecut, la nivelul pre-pandemic şi chiar l-a depăşit INTERVIU

El a subliniat că războiul din Ucraina a adus o suplimentare a traficului în spaţiul aerian românesc, în contextul în care zborurile care traversau Europa dinspre şi spre Asia prin nord acum evită spaţiile aeriene ale Rusiei, Ucrainei, Belarus şi s-au mutat spre zona centrală şi sudică. Totodată, şi conflictul din Israel a generat o creştere.

Adrian Cojoc a menţionat că ROMATSA susţine includerea controlorilor de trafic în aceeaşi categorie de pensionare cu piloţii, deoarece, din cauza complexităţii muncii, a responsabilităţilor şi a gradului de stres mulţi ajung să îşi piardă licenţa.

Directorul ROMATSA a vorbit în interviul acordat pentru Agerpres şi despre situaţia de pe aeroportul din Braşov şi a precizat că regia a susţinut şi va susţine toate demersurile astfel încât aeroportul să devină unul cât mai vizibil şi profitabil. În ceea ce prieşte programul actual de 12 ore al aeroportului, el a reiterat că acesta a fost solicitat încă din 2018 de autorităţile de la Braşov, în baza unui studiu realizat de Eurocontrol şi de un consultant, urmând să fie extins la 24 de ore din 24 în trei ani de la deschidere.

Adrian Cojoc a mai explicat şi de ce pentru dirijarea traficului aerian s-a ales varianta turnului de control de la Arad.

AGERPRES: Cum a evoluat traficul aerian anul acesta? A fost mai mic sau se apropie de cel de dinainte de pandemie, în 2019?

Adrian Cojoc: Aş putea spune că traficul aerian încă de anul trecut a ajuns la nivelul pre-pandemic şi chiar l-a depăşit în luna august anul trecut. Din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, traficul cunoaşte o complexitate crescută impusă de restricţiile generate de războiul din Ucraina. Traficul din 2023 s-a situat, în sezonul de vară, undeva cu 20% peste traficul pre-pandemic, aproximativ. Iar dacă la nivel european traficul nu este încă la nivelul pre-pandemic, în România, v-am spus, încă din august anul trecut am depăşit nivelul din 2019. Putem să dăm nişte cifre de vârfuri, şi anume faptul că în sezonul de vară – dau un exemplu: 3 iunie – aproximativ 2.500 de zboruri în 2023, faţă de 2.200 în ziua similară din 2019. Şi nu doar în sezonul de vară, pot spune şi 16 octombrie – aproximativ 2.200 de zboruri în 2023, faţă de 1.900 în 2019.

AGERPRES: Care a fost efectul războiului din Ucraina asupra traficului aerian?

Adrian Cojoc: Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a adus o suplimentare a traficului în spaţiul aerian românesc, pentru că zborurile care traversau Europa dinspre şi spre Asia prin nord acum evită spaţiile aeriene ale Rusiei, Ucrainei, Belarus şi s-au mutat spre zona centrală şi sudică. Am înregistrat o creştere a traficului ca urmare a acestor modificări. Da, şi Israelul a influenţat, a generat o creştere.

AGERPRES: Cum staţi pe partea de personal? Aveţi angajări în curs sau v-aţi propus pentru anul 2024 să faceţi angajări?

Adrian Cojoc: Partea de dinamică de personal este prevăzută în planul de performanţă al României, aprobat de Comisia Europeană, şi prevede exact modalitatea în care ne dimensionăm personalul pentru a face faţă întregii activităţi, atât în zona operaţională tehnică, cât şi în zona administrativă. Pentru 2024, iniţiem până la sfârşitul acestui an o nouă sesiune de recrutare de controlori de trafic aerian.

AGERPRES: Care e necesarul?

Adrian Cojoc: Necesarul este cel stabilit în planul de performanţă. Cu titlu de exemplu, anul acesta am recrutat 58 de controlori de trafic aerian şi pentru anul viitor va fi o estimare similară. Procedura de selecţie a personalului operativ este una extrem de complexă, durează aproximativ un an până când ajungem la partea de angajare efectivă şi începere a pregătirii controlorilor, se parcurg mai multe testări reglementate internaţional, iar pe această soluţie de recrutare ROMATSA şi-a atins obiectivele stabilite la nivel european.

AGERPRES: Cam cât durează pregătirea unui controlor de trafic aerian?

Adrian Cojoc: În funcţie de calificare, minimum 3 ani. Până ajungi controlor intri în etapa pe care noi o numim ab initio, după ce se finalizează toată procedura aceasta de recrutare, care v-am zis că durează aproximativ un an. După ce termină perioada de şcolarizare de aproximativ şase-opt luni, noi stabilim perioada şi în funcţie de disponibilitatea lectorilor care sunt tot personal operativ din cadrul ROMATSA – intră controlor stagiar şi de acolo începe partea de şcolarizare la locul de muncă – on job training. După finalizarea tuturor etapelor, ajunge controlor de trafic aerian.

AGERPRES: Cu ce probleme vă confruntaţi la nivelul instituţiei?

Adrian Cojoc: Aş ridica aici o problemă – şi anume faptul că ROMATSA susţine includerea controlorilor în aceeaşi categorie de pensionare cu piloţii, aşa cum era până în 2001, şi anume recunoaşterea condiţiilor deosebite de muncă pentru această activitate. La acest moment, un controlor de trafic iese la pensie la limită de vârstă, respectiv la standardul de maxim 65 de ani. Din cauza complexităţii, a responsabilităţilor şi a gradului de stres pe care îl acumulează, un număr însemnat al acestora ajung să-şi piardă dreptul de a profesa, să-şi piardă efectiv licenţa din motive de ordin medical înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Ca exemplu, în ultimii 10 ani, 66 ani de controlori şi-au pierdut licenţa din motive medicale, iar dintre aceştia 16 au decedat. Ca exemplu, o ierarhizare făcută în urma unor studii în SUA a celor mai stresante profesii a pus profesia de controlor de trafic aerian pe primul loc în grupa celor mai stresante 10 profesii.

AGERPRES: Sunt anumite boli profesionale care afectează controlorii de trafic aerian?

Adrian Cojoc: Există mai multe boli profesionale, generate de acest stres continuu la care este supus controlorul de trafic aerian. El a făcut obiectul unui studiu pe care l-a făcut o firmă specializată: boli cardiovasculare, diabet. Au fost şi boli foarte grave, care au dus la decese, respectiv situaţii de cancer.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre situaţia Aeroportului Braşov. Dan Air a acuzat ROMATSA că programul de doar 12 ore al aeroportului este consecinţa lipsei controlorilor de trafic aerian care să asigure serviciile necesare pentru ca aeroportul Braşov să poată funcţiona 24/7. Cum răspundeţi acestei acuzaţii?

Adrian Cojoc: Este extrem de clar şi probabil că informaţiile n-au ajuns acolo unde trebuie. Din 2018, în urma solicitării de la Braşov şi conform studiului realizat de Eurocontrol şi de consultantul contractat de Braşov, acesta a fost programul solicitat şi propus, program pentru care ROMATSA a făcut toate demersurile să se adapteze, aş spune chiar mai repede decât se prognoza iniţial.

Repet, solicitarea de la Braşov a venit în luna iulie 2018, iar programul iniţial propus era de 12 ore. De altfel, şi în minutele întâlnirilor care au avut loc la sediul ROMATSA, atât cu autorităţile locale din Braşov, cu Autoritatea Aeronautică şi cu colegii din ROMATSA, se stabileşte în mod clar că programul de operare dezvoltat de CJ Braşov pentru Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav (AIBG) va fi de 12 ore până în anul al 3-lea, urmând să devină de 24 de ore.

În urma tuturor acestor solicitări, ROMATSA a întreprins toate măsurile, a făcut toate diligenţele interne ca să aprobe acest program de lucru şi să-şi dimensioneze corespunzător numărul de salariaţi care vor deservi această această locaţie.

În aceste documente se vorbeşte despre extinderea programului de lucru până la 24 de ore în următorii 2-3 ani de la deschiderea aeroportului.

Referitor la acuzele că ROMATSA nu ar fi răspuns solicitărilor de prelungire a programului, pot să spun că ROMATSA a răspuns întotdeauna tuturor solicitărilor. De altfel, în data de 30 octombrie 2023, a avut loc o şedinţă la sediul său cu reprezentanţii autorităţilor locale, ai Aeroportului Braşov şi cu colegii care au fost implicaţi în acest proiect. S-a semnat o minută în care se prevede că din 15 ianuarie 2024 programul va fi extins la 16 ore în ceea ce priveşte disponibilitatea ROMATSA de a furniza serviciile. Aeroportul, în paralel, trebuie să facă demersuri pentru a-şi modifica certificatul de aerodrom pe acest nou program. Nu ştim care este acolo statusul.

AGERPRES: Când va putea fi prelungit programul 24 din 24 şi ce anume este necesar pentru acest lucru?

Adrian Cojoc: Aşa cum am arătat din documente, după 2-3 ani de la deschidere. După 3 ani, de fapt rezultă în documente se va putea ajunge la 24 de ore, dar, aşa cum v-am mai spus, ROMATSA se va dimensiona, însă aeroportul trebuie să facă dovada că există necesitatea reală ca acest program de funcţionare să fie 24 de ore. Asta este tendinţa. Am susţinut şi vom susţine toate demersurile pentru a veni în sprijinul Braşovului şi ca acest aeroport să devină unul cât mai vizibil şi profitabil.

Modificarea programului aeroportului nu este în sarcina ROMATSA, ci este o acţiune validată, aprobată de Autoritatea Aeronautică Română în urma parcurgerii unor paşi şi, dacă se întrunesc toate condiţiile, Autoritatea poate decide modificarea certificatului de aerodrom. În acelaşi timp, ROMATSA trebuie să fie anunţată din timp pentru a-şi dimensiona corespunzător salariaţii care vor deservi aeroportul în noul program.

AGERPRES: De ce Aeroportul Braşov a fost arondat turnului de control de la Arad? Va rămâne arondat acolo sau există intenţii de a fi transferat la Bucureşti ori la Sibiu sau la alt turn cu program 24 din 24?

Adrian Cojoc: Va rămâne arondat la Arad. Am făcut o analiză internă. Au fost mai multe locaţii care au făcut obiectul analizei. Din punct de vedere al personalului şi al condiţiilor existente, în Centrul de Dirijare a Zborurilor Arad putem acomoda mai mult de un turn remote. Şi asta a fost cea mai eficientă soluţie aleasă de ROMATSA în forurile de conducere şi prezentată Consiliului de Administraţie. A muta înseamnă nişte costuri uriaşe.

AGERPRES: De ce a fost aleasă această soluţie remote tower?

Adrian Cojoc: În primul rând că ea are foarte multe avantaje. S-a făcut o analiză SWOT în urma căreia a rezultat că este cea mai bună dintre cele trei soluţii: adică turn clasic, turn virtual on site şi turnul remote off site. Este cea mai inovativă soluţie tehnologică din piaţă, este prima de genul acesta din România. Din punct de vedere al eficienţei costurilor este cea mai eficientă, este şi cea mai rapidă soluţie. Aşa cum am mai specificat, soluţia a fost aleasă în urma unui studiu efectuat de un consultant extern contractat de Braşov, studiu ce a avut la bază estimări de trafic şi eficienţă a costurilor. Deci, s-a făcut o analiză şi, în urma acestei analize, asta a rezultat. Acest turn virtual este soluţia pentru aeroporturi mici şi mijlocii, categorie în care se încadrează la acest moment şi Braşovul.

ROMATSA a susţinut implementarea acestei soluţii, fiind primul aeroport construit în ultimii 40 de ani, care merită cele mai noi şi mai inovative tehnologii şi a alocat resurse pentru pregătirea controlorilor pentru a opera pe această tehnologie nouă.

Turnurile remote asigură un înalt grad de siguranţă prin utilizarea acestei tehnologii avansate pe mai multe niveluri pentru a oferi controlorilor toate informaţiile necesare pentru a dirija avionul. Este un nivel combinat de informaţii între camere, senzori şi celelalte echipamente, iar soluţia este una superioară vederii clasice din turnul de control. Menţionez cu titlul de exemplu funcţia binoculară, adică un zoom de 30X, semnal controlat de la distanţă, reproducerea sunetului ambiental, utilizare de camere video suplimentare pentru a vizualiza zonele aerodromului care nu sunt vizibile direct, utilizarea senzorilor infraroşu sau optici în afara spectrului vizibil şi mijloace de detectare şi identificare a mişcării aeronavelor sau vehiculări sau a oricăror obiecte, funcţia de tracking. Deci, orice se mişcă acolo, se duce camera, face zoom şi îţi arată pe ecran ce se întâmplă în zona respectivă.

AGERPRES: Câţi controlori de trafic aerian deservesc acum acest turn remote pentru programul de 12 ore şi câţi ar trebui pentru 16 ore?

Adrian Cojoc: Astăzi avem 10 controlori şi vom avea în ianuarie 12 controlori care vor deservi turnul remote pentru programul extins. Dar nu vorbim doar de controlori, ci vorbim şi de personalul tehnic şi de personalul meteo care trebuie dimensionat corespunzător pentru a furniza aceste servicii în programul extins. Bineînţeles, câtă vreme a fost avansată o dată care a survenit în urma unei analize, vom avea tot personalul dimensionat. Chiar dacă solicitarea este una nouă faţă de ceea ce s-a stabilit la iniţierea proiectului, noi vom fi pregătiţi înainte de termen, aşa cum ne-am asumat.

AGERPRES: De ce, în caz de nevoie, controlorii de trafic de la Arad nu mai puteau dirija traficul câteva minute peste ora 19:00, stabilită pentru închiderea aeroportului din Braşov? De ce nu puteau să aibă o extensie programului de muncă?

Adrian Cojoc: În conformitate cu reglementările şi cu programul aeroportului, spaţiul aerian este controlat între orele 7:00 şi 19:00. După ora 19:00, spaţiul aerian devine necontrolat şi orice acţiune care încalcă reglementările se sancţionează conform Codului aerian, iar asta ar fi însemnat conotaţii penale. Adică, înseamnă încălcarea reglementărilor şi înseamnă expunere penală. În conformitate cu reglementările internaţionale şi interne, este total interzis să se opereze în afara programului în care spaţiul este controlat. În acest spaţiu zboară tot felul de aparate – avioane de mici dimensiuni – care cunosc programul de operare al aeroportului, şi tocmai acesta este sensul: de a nu exista incidente în acest spaţiu.

Toate reglementările acestea la nivel european sunt respectate de toţi operatorii, adică nimeni nu-şi permite să zboare într-un spaţiu necontrolat în afara…adică toate reglementările europene şi internaţionale au în centru siguranţa pasagerilor, unde ROMATSA pe partea de safety este la nivelul maxim, este peste impunere.

AGERPRES: Luăm situaţia ipotetică în care reprezentanţii Aeroportului din Braşov peste o lună vin şi, cu dovezile necesare, solicită extinderea programului 24 din 24. ROMATSA are personalul necesar?

Adrian Cojoc: Solicitarea trebuie să aibă în spate o documentare foarte clară şi să arate soliditate financiară. Dacă îndeplineşte aceste condiţii, înseamnă că îşi modifică certificatul de aerodrom. ROMATSA este întotdeauna pregătită să facă faţă tuturor solicitărilor. ROMATSA s-a aliniat la toate solicitările venite din partea autorităţilor din Braşov. (…) Şi, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, în termenul asumat iniţial şi poate chiar şi mai devreme ROMATSA este pregătită să furnizeze servicii de navigaţie aeriană.

AGERPRES: Aeroportul din Braşov are datorii către ROMATSA. La cât se ridică acestea şi de ce a trebuit să plătească o serie de servicii? Care este baza legală pentru faptul că aţi tăiat aceste facturi? Mai sunt alte aeroporturi din România care plătesc ROMATSA servicii?

Adrian Cojoc: Sumele pe care le are de achitat Aeroportul Braşov către ROMATSA sunt prevăzute în acordul de furnizare servicii negociat şi semnat de cele două părţi la sfârşitul lunii februarie 2023. Pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană la Aeroportul Braşov, ROMATSA a avut şi are în continuare costuri pentru adaptarea şi configurarea sistemelor de control al traficului aerian, pregătirea personalului şi plata celor care deservesc acest aeroport.

La acest moment sunt datorii de 3,6 milioane de lei, care reprezintă în cea mai mare parte costuri pentru configurarea sistemelor şi pregătirea personalului. Acordul prevede faptul că, în funcţie de dinamica curselor aeroportului şi de încasările de la companiile aeriene, toate costurile pe care le va plăti aeroportul se vor diminua, iar la momentul la care ajungem la brake even vor fi zero.

AGERPRES: Deci, urmează şi alte facturi.

Adrian Cojoc: Conform acordului, aceste sume care au generat o cheltuială suplimentară către ROMATSA, sunt decontate, ăsta este termenul corect, de către Aeroportul Braşov. Toate sumele sunt prevăzute în acest acord, au fost prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al Aeroportului Braşov şi totodată şi în bugetul ROMATSA. Vor mai fi facturi, conform acordului.

Dacă mai sunt aeroporturi care plătesc către ROMATSA? În primul rând, Aeroportul din Braşov este unicul aeroport nou făcut în ultimii mai bine de 40 de ani şi unicul care utilizează această tehnologie care a generat nişte costuri.

AGERPRES: La cât se ridică aceste costuri pe tot anul 2023?

Adrian Cojoc: Estimarea pentru 2023, dar ea are în spate şi o calculaţie, este de aproximativ 5,4 milioane lei.

AGERPRES: Directorul Aeroportului din Braşov a acuzat instituţia că, prin reprezentantul său din Consiliul de Administraţie, a încercat să-l demită. Cum răspundeţi acestor acuzaţii?

Adrian Cojoc: ROMATSA nu are reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al Aeroportului Braşov.