Col. (r) DIE Diaconescu l-a scos de la Jilava pe Cercel (BRD) în timpul Revoluţiei din ’89

Avocatul lui Claudiu Cercel, Ion Cazacu, a arătat luni, în faţa judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, că persoana pe care o apără a fost scoasă de la Penitenciarul Jilava, în timpul Revoluţiei din ’89, de către colonelul (r) DIE Florian Dragoş Diaconescu, după ce Cercel fusese arestat în timpul manifestaţiilor.

CAB dezbate, luni, recursurile procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi ale celor şase inculpaţi arestaţi preventiv la Bucureşti în dosarul fraudelor bancare ale grupării Stan-Ruse.

La termenul de luni al procesului, câţiva dintre inculpaţi au dorit să dea declaraţii prin care au arătat, în general, că sunt nevinovaţi şi că doresc cercetarea lor în stare de libertate.

La rândul său, avocatul lui Claudiu Cercel le-a arătat judecătorilor că simplul fapt că vicepreşedintele BRD are o relaţie strânsă de prietenie cu unul dintre coinculpaţi, respectiv cu colonelul (r) DIE Diaconescu, nu trebuie să ducă la concluzia că aceştia au comis ilegalităţi împreună.

Concret, a explicat avocatul, în perioada manifestaţiilor din decembrie 1989 care au vizat căderea regimului comunist, clientul său, „un tânăr pe atunci”, a fost arestat de Miliţie şi închis la Jilava.

Avocatul a arătat că Cercel a stat câteva zile în închisoare, de unde a fost scos de către Diaconescu.

Apărătorul vicepreşedintelui BRD a menţionat că, în continuare, între cei doi s-a dezvoltat o relaţie de prietenie, însă acest lucru nu trebuie să ducă cu gândul la concluzia că cei doi comit ilegalităţi împreună.

Un alt avocat a lui Cercel le-a arătat procurorilor că clientul său se bucură de o poziţie serioasă în faţa angajatorului său (BRD) şi a menţionat că, până la acest moment, banca nu a luat nicio măsură împotriva vicepreşedintelui.

Avocatul a arătat că însuşi acest lucru denotă seriozitatea şi credibilitatea de care dă dovadă Claudiu Cercel.

În acest context, avocaţii lui Cercel au cerut instanţei menţinerea în stare de libertate a clientului lor, în cazul căruia Tribunalul Bucureşti a respins propunerea de arestare preventivă.

Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare, luni, în acest caz.

Din cauza complexităţii dosarului privind gruparea Stan-Ruse, zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro, iar alte 38 sunt cercetate la Bucureşti de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro.

În 2 noiembrie, magistraţii Tribunalului Călăraşi au emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele lui Adrian Ruse, Dorel Cristescu, George Radu, Florian Răsuceanu, Niculina Tănase, Victor Fotache, Adrian Botev, Ionel Matei, Florian Lazăr şi Nicolae Moga, aceştia fiind acuzaţi că ar fi beneficiat de credite bancare cu acte false, ca persoane fizice sau juridice.

Decizia a fost contestată de cei zece la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 16 noiembrie, le-a respins definitiv recursurile, astfel că ei rămân în arest preventiv.

În acelaşi dosar, în 3 noiembrie, un complet de judecată de la Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a şase persoane dintre cele 24 reţinute şi pentru care procurorii au cerut emiterea unor mandate pentru 29 de zile.

Procurorii DIICOT ceruseră emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru unul dintre liderii grupării, Daniel Ruse, pentru vicepreşedinte BRD Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Mihai Grigoriu, care fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Andrei Mihai Atanasiu şi Cătălin Ionuţ Roşu, angajaţi şi ei în Ministerul Economiei, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, precum şi pentru Denisa Daniela Amuza, Tiberiu Hurdugaci, Florea Nae, Georgiana Piturca, Georgeta Popa, Marius Parici, Mihai Alexandru Nae, Toma Mihai, Ionuţ Radu Petre, Gabriel Iordache, Sorina Costea, Marinela Moga, Fănel Gabriel Moga, Cătălin Ionuţ Ghebăilă, Marius Alexandru Trandafir, Roxana Nicoleta Popescu, Cătălin Răsuceanu şi Mihail Pavel.

Instanţa a dispus arestarea preventivă a lui Daniel Ruse, Florian Dragoş Diaconescu, Mihai Grigoroiu, Florea Nae, Georgeta Popa şi Gabriel Leonardo Iordache. În cazul celorlalţi 18 inculpaţi, instanţa a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost contestată de cei şase arestaţi şi de procurorii DIICOT în cazul celorlalţi 18 pentru care instanţa a dispus cercetarea în libertate.

Tot în 3 noiembrie, Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a lui Mihai Stan – un alt lider al grupării, acuzat de obţinere sau tentativă de obţinere ilicită de credite bancare. Acesta a contestat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 8 noiembrie, i-a respins definitiv recursul, astfel că el este cercetat în arest preventiv.

În acest dosar este cercetat şi Aurel Şaramet, director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, suspendat din funcţie, în cazul lui procurorii dispunând cercetarea în libertate, dar cu interdicţie de a părăsi Capitala.

Învinuiţii din dosarul fraudelor bancare sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Activitatea infracţională a fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu.

Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Cătălin Ionuţ Roşu era auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activităţii celor trei în funcţiile ocupate.

Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.

Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, ar fi încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.

Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale „să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pentru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.

Totodată, acesta ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), „în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancare din România”, a mai arătat DIICOT.

Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piturca, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.

Tot el se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi au făcut, în 1 noiembrie, 50 de percheziţii la locuinţele învinuiţilor şi la sediile unor firme din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu, membrii grupării fiind acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor.

Prejudiciul produs de gruparea infracţională a fost estimat la 22 milioane euro.

Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par „un fenomen exterior sistemului bancar”, a susţinut Asociaţia Română a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior şi de guvernatorul BNR.