Cele două articole ale propunerii legislative prevăd ca respectiva colecţie de timbre, care este deţinută în prezent de Compania Naţională Poşta Română, să treacă în patrimoniul Băncii Naţionale a României. De asemenea, predarea şi primirea colecţiei filatelice se va face pe baza unui audit realizat de cei mai buni specialişti în domeniu, desemnaţi de Academia Română şi de alte instituţii specializate în acest domeniu.
Potrivit expunerii de motive, Compania Naţională Poşta Română este o companie de stat cu caracter comercial, preocupările culturale nefăcând parte din obiectul ei de activitate. De asemenea, există riscul ca, prin privatizarea sau restructurarea Poştei Române, colecţia de timbre să fie înstrăinată, se arată în motivare.
Totodată, deputaţii care au formulat proiectul de lege subliniază că există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale nu sunt înregistrate în conturile bilanţiere ale companiei şi, mai ales, că există riscul subevaluării lor, la aproximativ 1 milion de euro, faţă de valoarea reală estimată la 700 de milioane de euro. În plus, Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le reţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că acestea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei sau să folosească patrimoniul filatelic în diverse operaţiuni comerciale: ipoteci, asocieri în participaţiune etc.
Pe de altă parte, potrivit iniţiatorilor, BNR ar fi îndreptăţită să preia timbrele întrucât aceasta este o instituţie de prestigiu, deţine deja o importantă parte din colecţie, iar mărcile poştale fac parte din patrimoniul cultural naţional şi chiar din tezaurul naţional. De asemenea, banca dispune de specialişti şi de condiţii optime pentru păstrarea şi studiul colecţiei filatelice.
Iniţiatorii mai arată că opinia publică este favorabilă trecerii timbrelor de la Poştă la BNR, considerând că, prin acest lucru, se garantează securitatea unor valori naţionale ce fac parte din Tezaurul României. În acest sens, s-au exprimat prin documente oficiale Curtea de Conturi a României şi Academia Română, înalte personalităţi culturale din România, prin cuvântări publice, dar şi numeroşi ziarişti, prin articolele publicate, se arată în motivare.
Propunerea legislativă a fost trimisă comisiilor de specialitate ale Senatului în urma şedinţei Biroului permanent din 2 mai. Senatorul PNL Dan Radu Ruşanu a explicat în şedinţă faptul că întreaga colecţie a făcut parte din tezaurul naţional, ataşat de BNR, iar Poşta Română se confruntă cu un caz de fraudă, descoperit de Curtea de Conturi.
„Acolo este o problemă imensă. Aceasta a făcut parte din tezaurul naţional, bine, ataşat de Banca Naţională a României. Curtea de Conturi a găsit acolo o fraudă extraordinară. Faţă de patrimoniul existent, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital măcar un aviz să dea, dacă nu raport pe fond”, a spus Ruşanu.
Zece deputaţi PSD, un deputat PNL şi un deputat independent au înaintat iniţiativa legislativă.
Raportul asupra propunerii legislative va fi întocmit de Comisia pentru administraţie, iar Comisia juridică, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru buget vor da avize.
Colecţia de mărci poştale deţinută în prezent de Compania Naţională Poşta Română conţine peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante: machete originale (unele executate de artişti cunoscuţi); matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti (inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour); întreguri (plicuri şi cărţi poştale), eseuri, probe de tipar şi multe altele. Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurile, iar peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate.
În anul 1967, colecţia de timbre a Băncii Naţionale a României a fost transferată Poştei Române. În anul 1985, întreaga colecţie oficială de timbre a României a revenit la BNR, unde a stat până în februarie 1990, când, în baza unui Decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a trecut din nou în administrarea Poştei, se mai arată în motivare.