Preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, a anunţat week-endul trecut semnarea în viitorul apropiat a unui acord pentru ‘demararea procesului de apropiere’ de NATO, un proiect imediat criticat de guvernele de stânga din America Latină.
‘Columbia nu urmăreşte şi nu poate fi membru al NATO’, a declarat marţi ministrul columbian al apărării într-un comunicat prin care a dorit să pună punct polemicilor ivite în jurul acestui subiect.
Anterior, un responsabil cu rang înalt din cadrul NATO precizase că Bogota nu poate adera la Alianţă din cauza depărtării sale geografice. În prezent, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord cuprinde 28 de state occidentale aflate în emisfera nordică.
Obiectivul este a pune în aplicare ‘mecanisme de cooperare’ pentru valorifica toate ‘cunoştinţele Columbiei în materie de securitate’, după o jumătate de secol de conflict armat cu trupele de gherilă, a continuat ministrul apărării. Acordul trebuie, de asemenea, să permită armatei columbiene să profite de ‘experienţa internaţională’, îndeosebi în domeniul umanitar.
‘Niciun efort de cooperare de acest tip nu implică prezenţa trupelor străine pe teritoriul Columbiei’, a mai subliniat demnitarul amintit, ca reacţie la criticile formulate de mai mulţi lideri de stânga care şi-au exprimat îngrijorarea privind posibila revenire a ‘imperialismului american’.
Preşedintele bolivian, Evo Morales, a vorbit în acest sens despre o ‘provocare’ şi o ‘ameninţare pentru continentul nostru’, cerând organizarea unui summit de urgenţă al UNASUR (Uniunea Naţiunilor Sud-Americane), demers sprijinit de Nicaragua şi Venezuela.
Aliat tradiţional al Statelor Unite în America Latină, Columbia beneficiază din anul 2000 de un important ajutor militar din partea Washingtonului, în special în cadrul luptei împotriva traficului de droguri şi a mişcărilor de gherilă.