Discuţiile, care au durat 7 ore, au fost oprite la articolul 3 al Ordonanţei, referitor la situaţia contribuabililor care nu sunt sub sistemul split TVA, dar care au relaţii contractuale cu firmele care sunt în acest sistem.
‘Doar cei care sunt în insolvenţă sau care au restanţe vor fi obligaţi să-şi deschidă un cont special TVA în care să transfere ceilalţi suma aferentă TVA în acest cont. Întrebarea este: terţii pot fi unii care au acelaşi regim de split TVA sau unii care nu au regim de split TVA? Aşa cum e forma de la Senat, îi include pe toţi. Şi cei care sunt în regim TVA, şi cei care nu sunt în regim de split TVA, dar sunt puşi în situaţia să facă plăţi de facturi emise de cei în regim de split TVA, trebuie să le plătească splitat. Deci, fiecare factură va genera două ordine de plată: unul în contul de TVA, unul în contul principal al emitentului de factură. Propunerea venită din partea Camerei consultanţilor fiscali şi a Coaliţiei pentru dezvoltare şi a tuturor reprezentanţilor mediului de afaceri este aceea ca să eliminăm obligativitatea celor care nu sunt în sistemul split TVA să facă plăţile splitate. Pe cale de consecinţă, ei ar trebui să facă plăţile în contul principal furnizorului, iar alimentarea contului de TVA să o facă furnizorul de bună voie, din banii pe care îi încasează’, a explicat preşedintele comisiei, Viorel Ştefan, după şedinţă.
El a menţionat că acest lucru ‘pare simplu la prima vedere, dar la o analiză mai atentă se observă că, de fapt, aceşti furnizori, dacă au ajuns să fie înregimentaţi în acest sistem de split TVA, înseamnă că au probleme financiare’.
‘Dacă au probleme financiare, atunci nu mai reprezintă o garanţie faptul că banii intraţi în contul curent, în contul principal al acestui contribuabil, mai sunt acolo şi mai pot fi transferaţi în contul special de TVA. Altfel spus, scopul pe care l-a ţintit această ordonanţă (…) ar putea să fie compromis în mare parte’, a adăugat Viorel Ştefan.
Acesta a spus că dezbaterile vor continua lunea viitoare, până atunci urmând ca Ministerul de Finanţe, experţii comisiei şi reprezentanţii mediului de afaceri să analizeze soluţiile pentru acest caz.
‘Ne-am luat un termen până luni, când intenţionăm să facem o şedinţă specială pentru finalizarea acestui raport, să ne gândim care va fi soluţia. (…) Dacă noi nu vom fi în stare să venim cu o formulă de adoptare a Ordonanţei prin lege, atunci rămâne în vigoare ordonanţa în forma în care a fost emisă şi de la 1 ianuarie produce efecte ca atare. Nu e cea mai dorită soluţie să intervenim cu o ordonanţă de urgenţă de modificare a unei alte ordonanţe de urgenţă. Eu cred că noi putem să găsim soluţii şi prin legea de aprobare să facem funcţionale aceste chestiuni’, a mai spus Viorel Ştefan.
Întrebat dacă este nevoie de o discuţie cu premierul şi cu ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan a arătat că trebuie un punct de vedere asumat de Guvern asupra acestor amendamente. ‘E nevoie de un punct de vedere asumat pe marginea acestor amendamente care au apărut la comisie în cursul zilei de astăzi’, a subliniat preşedintele comisiei.
Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, menţinerea modificărilor aduse de Senat Ordonanţei de urgenţă 23/2017 privind plata defalcată a TVA, în sensul ca această măsura să fie obligatorie doar pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă, însă a mărit plafoanele datoriilor de la care companiile intră în acest sistem.
Astfel, faţă de varianta adoptată de Senat, deputaţii din comisie au mărit de zece ori plafoanele datoriilor la plata TVA începând de la care contribuabilii vor intra în sistemul split TVA.
Potrivit noilor reglementări adoptate la articolul 2, ‘au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul Fiscal, pentru încasarea şi plata TVA şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul Fiscal, pentru încasarea TVA, care se află în cel puţin una din următoarele situaţii: a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligaţii fiscale restante reprezentând TVA, cu excepţia celor pentru care s-a obţinut eşalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 15.000 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligaţii nu sunt achitate până la 31 ianuarie 2018; b) începând cu 1 ianuarie februarie 2018 înregistrează obligaţii fiscale restante reprezentând TVA mai vechi de 60 de zile de la scadenţă, cu excepţia celor pentru care s-a obţinut eşalonarea la plată, în cuantum mai mare de: 15.000 lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei în cazul restul contribuabililor; c) se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă’.