Recomandarea face parte din opinia preliminară, publicată vineri, a Comisiei de la Veneţia (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional) cu privire la proiectele de amendamente la trei proiecte de modificare a legilor justiţiei din România.
Cele trei proiecte de amendamente se referă la legea privind organizarea judiciară, legea privind Consiliul Superior al Magistraturii şi legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi asupra acestora atât preşedintele României, Klaus Iohannis, cât şi Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei solicitaseră opinia Comisiei de la Veneţia.
De asemenea, Comisia de la Veneţia mai recomandă României, în documentul făcut public vineri, să elimine sau să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor superiori să invalideze soluţii ale procurorilor din lipsă de temei şi să elimine restricţia propusă privind libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor.
O altă recomandare adresată României este suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă.
De asemenea, Comisia recomandă autorităţilor române să reconsidere propunerea de creare a unei structuri separate în cadrul procuraturii care să se ocupe de investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori şi, ca alternativă adecvată în această privinţă, să recurgă la procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.
Comisia de la Veneţia mai recomandă României să reexamineze, pentru o mai bună stabilire a lor, bazele pentru revocarea membrilor CSM şi să elimine posibilitatea de a revoca membri aleşi ai CSM prin vot de neîncredere din partea adunărilor generale ale instanţelor sau parchetelor (inclusiv prin intermediul petiţiilor) şi să identifice soluţii care să permită o participare mai eficientă, în activitatea CSM, a membrilor CSM care sunt din afara sistemului judiciar.
De asemenea, autorităţilor de la Bucureşti li se recomandă să renunţe la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi certificat faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului şi să garanteze că măsurile propuse de ‘evaluare’ a magistraţilor se bazează pe criterii clar specificate şi sunt cuplate cu o protecţie procedurală adecvată şi cu dreptul de apel la tribunal şi să identifice mijloace de a întări mecanismele de supraveghere ale serviciilor de informaţii.
Modificarea legilor justiţiei din România a reprezentat unul dintre punctele aflate pe agenda sesiunii plenare din 22-23 iunie a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, mai cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia, care a avut un schimb de opinii cu Florin Iordache, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru amendarea legilor justiţiei, şi cu Bogdan Dima, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Membrii Comisiei de la Veneţia au efectuat în 11-12 iunie o vizită în România, ocazie cu care au avut un schimb de opinii în legătură cu cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei.
Experţii internaţionali s-au întâlnit cu preşedintele României şi au avut întrevederi la Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, au purtat discuţii cu reprezentanţi ai Parlamentului, inclusiv ai Comisiei parlamentare speciale pentru amendarea legilor justiţiei.