Comisia de la Veneţia se reuneşte în sesiune plenară. Pe ordinea de zi, confirmarea avizului preliminar pe tema legilor justiţiei
Subiectul referitor la confirmarea avizului preliminar privind legile justiţiei din România se află la punctul 10 al ordinii de zi, care va fi supusă însă aprobării la începutul şedinţei, scrie News.ro.
„Comisia este invitată să confirme avizul preliminar asupra proiectului de amendamente la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 referitoare la CSM. (…) O ordonanţă de urgenţă a Guvernului care să aplice anumite recomandări din aviz ar putea fi adoptată înaintea sesiunii. În acest caz, ar putea să adopte avizul cu câteva modificări, care să reflecte OUG. Comisia este invitată pentru a avea un schimb de opinii cu Florin Iordache, preşedintele Comisiei parlamentare speciale comune pentru modificarea legilor vizând sistemul judiciar şi cu Marieta Safta, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, şi să examineze, în vederea adoptării, proiectul de aviz referitor la amendamentele la Codul Penal şi la Codul de Procedură penală”, se arată în agenda provizoreie a reuniunii în plen.
Pe lista invitaţilor se află Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Marieta Safta.
Şedinţa plenară a Comisiei de la Veneţia are loc în contextul în care OUG care preia recomandările acestui for este criticată în ţară, mai ales în ceea ce priveşte modul în care a fost adoptată, fără dezbatere, şi în condiţiile în care a fost publicată în Monitorul Oficial la mai mult de 24 de ore de la adoptare. De asemenea, articolul referitor la menţinerea în funcţie a procurorilor, în noile condiţii de vechime şi de rang impuse de actul normtiv, a făcut obiectul unei interpretări a Secţiei pentru procurori a CSM în legătură cu momentul din care aceste prevederi devin aplicabile.
De asemenea, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a transmis joi o scrisoare Comisiei de la Veneţia în care arată că ministrul Justiţiei Tudorel Toader s-a folosit în repetate rânduri – atât domnia sa, cât şi reprezentanţii majorităţii guvernamentale – de calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia pentru a legitima public soluţii legislative cel puţin controversate.
Ludovic Orban precizează că, în mod similar, şi în cazul OUG 92/2018 ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a justificat adoptarea ordonanţei de urgenţă prin faptul că a avut discuţii prealabile cu reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia. ”În acest sens, ministrul Justiţiei a lăsat să se înţeleagă faptul că există o formă convenită a modificărilor pe care urma să le opereze în cazul Legilor Justiţiei prin Ordonanţă de Urgenţă, folosindu-se în acest mod de prestigiul Comisiei de la Veneţia pentru a acredita la nivelul opiniei publice româneşti faptul că modificările aduse nu vor afecta sistemul judiciar, ci vor implementa recomandări ale Comisiei de la Veneţia din raportul preliminar dat publicităţii în 13 iulie 2018. De altfel, chiar în preambulul Ordonanţei de Urgenţă 92/2018, unde este justificată emiterea actului normativ, este invocată implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legislaţia românească”, se arată în document.
De asemenea, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a transmis o scrisoare Comisiei de la Veneţia în care arată că ministrul Justiţiei Tudorel Toader s-a folosit în repetate rânduri – atât domnia sa, cât şi reprezentanţii majorităţii guvernamentale – de calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia pentru a legitima public soluţii legislative cel puţin controversate.
Comisia de la Veneţia a emis, la jumătatea lunii iulie, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.