Comisia Europeană a adoptat priorităţile de urmat în 2013 pentru relansarea creşterii economice

Analiza anuală a creşterii (AAC) 2013, care conţine cele cinci priorităţi, marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, prin care se asigură alinierea planurilor bugetare şi economice ale statelor membre cu prevederile Pactului de stabilitate şi creştere şi cu obiectivele Strategiei Europa 2020, notează CE.

Deşi deficitele scad, tensiunile de pe pieţele financiare se atenuează şi apar semne de îmbunătăţire a competitivităţii în unele state membre, Comisia Europeană atrage atenţia că este necesară continuarea reformei pentru a genera o cresştere economică durabilă şi noi locuri de muncă.

Similare cu cele de anul trecut, cele cinci priorităţi sunt: continuarea unei consolidări fiscale diferenţiate şi favorabile creşterii economice; reluarea activităţii normale de creditare a economiei; promovarea creşterii economice şi a competitivităţii în prezent şi în viitor; abordarea aspectelor legate de şomaj şi a consecinţelor sociale ale crizei şi modernizarea administraţiei publice.

Preşedintele Comisie Europene Jose Manuel Barroso a atras atenţia că este ‘esenţial’ să fie respectate în continuare ‘strategia de consolidare fiscală favorabilă creşterii, reformele economice şi investiţiile bine orientate’. „Aceasta este singura modalitate de a restabili încrederea şi de a asigura o creştere economică durabilă. Înţeleg că aceste reforme sunt dificile, dureroase şi pot avea consecinţe sociale, de aceea Comisia face tot ce îi stă în putinţă pentru ca redresarea economică să genereze cât mai multe locuri de muncă. Analiza anuală a creşterii oferă statelor membre orientări politice, asigurând distribuirea uniformă a sarcinilor legate de reformă şi protejarea categoriilor celor mai vulnerabile”, a spus perşedintele CE, citat într-un comunicat.

Analiza anuală a creşterii subliniază că situaţia de pe piaţa muncii necesită o reacţie urgentă. În ultimele 12 luni, numărul şomerilor a crescut cu două milioane, iar în prezent, numărul total al persoanelor care nu au un loc de muncă este de peste 25 de milioane, se mai menţionează în comunicat.

Şomajul pe termen lung a atins cote alarmante, iar, în multe ţări, situaţia tinerilor s-a deteriorat în mod dramatic, şomajul în rândul acestora ajungând la 50%. Şomajul

Confruntate cu o creştere a numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, statele membre ar trebui să promoveze serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi să accelereze politicile active în domeniul pieţei forţei de muncă, inclusiv asistenţa oferită persoanelor care îşi caută un loc de muncă, stagii de ucenicie, sprijin acordat antreprenorilor şi stagii de calitate, precizează CE.

Comisia a înfiinţat echipe de acţiune pentru a ajuta cele opt state membre cu cele mai ridicate niveluri de şomaj în rândul tinerilor – Slovacia, Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia – în redirecţionarea fondurilor UE pentru formarea profesională şi programe de sprijin.

De asemenea, AAC invită statele membre să dezvolte o ‘garanţie pentru tineret’, prin care fiecare persoană cu vârsta sub 25 de ani primeşte o ofertă de un loc de muncă, beneficiază de posibilitatea de a-şi continua studiile sau de un stagiu în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau din momentul în care a devenit şomer. Comisia va prezenta, la 5 decembrie, o propunere completă privind garanţiile pentru tineret în cadrul pachetului privind locurile de muncă pentru tineri.

În ceea ce priveşte protecţia categoriilor celor mai vulnerabile, analiza propune reducerea impozitelor pe venit şi a contribuţiilor la asigurările sociale, în special în cazul persoanelor cu salarii mici, şi intensificarea reformelor menite să simplifice legislaţia muncii şi să dezvolte programe de lucru flexibile, precum şi să asigure o evoluţie a salariilor care să sprijine crearea de locuri de muncă. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura eficacitatea sistemelor de protecţie socială şi dezvoltarea strategiilor de incluziune activă pentru a contracara efectele crizei.

În următoarele săptămâni, respectiv luni, diferitele formaţiuni ale Consiliului vor dezbate pe marginea AAC şi vor prezenta un raport Consiliului European din luna martie, astfel încât acesta să poată adopta orientări de politică adecvate pentru statele membre. Aceste orientări ar trebui incluse în planurile bugetare şi economice naţionale ale statelor membre, care urmează a fi prezentate Comisiei în luna aprilie. După analizarea acestor programe şi ţinând cont de priorităţile AAC, Comisia va publica recomandările specifice fiecărei ţări în luna mai, astfel încât acestea să poată fi aprobate de Consiliul European din iunie. Ulterior, statele membre ar trebui să includă aceste orientări de politică în bugetele anuale şi în legislaţia lor sectorială, se mai arată în comunicat.

AAC stabileşte care ar trebui să fie, în opinia Comisiei, priorităţile economice şi sociale generale pentru anul următor. Aceasta oferă statelor membre orientări privind politica de stimulare a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în conformitate cu strategia de creştere economică pe termen lung a UE, cunoscută sub numele de Strategia Europa 2020.