Comisia Europeană a aprobat o listă cu 47 de proiecte strategice pentru extracția de materii prime critice. Trei sunt în România

Dintre acestea, trei proiecte sunt din România, vizând extracția cuprului, magneziului și grafitului. Două dintre proiecte sunt dezvoltate de către investitori privați, iar unul de către o companie românească de stat. UE vrea să înceapă să-și valorifice materiile prime critice în contextul în care marile puteri ale lumii au intrat într-o cursă pentru exploatarea metalelor rare.

SUA au convenit deja cu Ucraina un acord care va oferi companiilor americane un acces preferențial la exploatarea mineralelor rare ucrainene după ce se va încheia războiul cu Rusia. Aceste materii prime sunt necesare pentru industria bateriilor și pentru industria apărării.

Proiectele vor beneficia de autorizații simplificate și de condiții favorabile pentru accesul la finanțare.

Materiile prime critice provin în cea mai mare parte din afara UE. În prezent, pentru anumite materii prime critice, UE depinde doar de o singură țară. De exemplu, China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, potrivit datelor Comisiei. UE nu va fi niciodată autonomă, dar își propune să își diversifice aprovizionarea.

Strategia Comisiei este ca până în 2030, consumul european de materii prime critice să crească, astfel încă să provină cel puțin 10% din extracția în UE, cu cel puțin 40% din procesare în UE și cu cel puțin 25% din reciclarea în UE.

În condițiile în care se estimează că cererea de pământuri rare va crește exponențial în următorii ani, în martie 2024 a fost aprobat Actul european privind materiile prime critice, iar în mai 2024 a intrat în vigoare, Actul european privind materiile prime critice.

Imediat după aprobarea acestei legislații, Comisia a făcut o primă selecție a proiectelor strategice. Urmează o nouă procedură de selecție, a anunțat Comisia.

„Astăzi, am identificat 47 de noi proiecte strategice pentru stimularea capacităților interne ale Europei și pentru asigurarea aprovizionării sigure a Europei cu materii prime strategice. Noile proiecte strategice sunt esențiale pentru a sprijini industriile europene în tranziția verde și digitală, precum și pentru a ajuta la consolidarea suveranității noastre industriale”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, prezentând proiectele strategice selectate.

Cine extrage cupru, grafit și magneziu în România

1. Rovina – proiect de extracție a cuprului

Proiectul este derulat de Euro Sun Mining Inc. Firma canadiană Euro Sun Mining, proprietara proiectului aurifer de la Rovina, al doilea ca mărime din Europa, a încheiat un Memorandum de Înțelegere obligatoriu cu grupul anglo-elvețian Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume, pentru producția care va fi obținută la zăcământul din România, potrivit Profit.ro.

Proiectul minier Rovina este considerat ca fiind al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume și al doilea cel mai mare din Europa. Conține resurse măsurate și indicate de 10,1 milioane de uncii echivalent aur (217 tone de aur și 635.000 tone cupru). Euro Sun a obținut licența de exploatare a aurului de la Rovina pentru o perioadă inițială de 20 de ani în 2015, documentul fiind ratificat de Guvern trei ani mai târziu.

Cuprul (Cu) este utilizat în toate aplicațiile electrice și electronice, inclusiv în energia regenerabilă tehnologii, rețele electrice, vehicule electrice, dispozitive electronice, avioane și apărare tehnologii.

UE este dependentă de furnizarea de cupru din țări terțe, în special în etapa de extracție. Se estimează că cererea UE de cupru va crește cu peste 50% până în 2050, determinată de energia regenerabilă.

2. SALROM Baia de Fier – proiect de extracție a grafitului

Proiectul este desfășurat de Societatea Națională a Sării S.A, o companie de stat. SALROM a anunțat anul trecut în augist că va depune două cereri de finanțare pentru proiecte în valoare de aproape 450 de milioane de euro, pentru valorificarea zăcămintelor naționale de grafit.

Primul proiect, pentru care se solicită suma de 198,3 milioane euro se referă la extracția grafitului pentru Baterii din arealul „Baia de Fier” și implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii.

Cel de-al doilea proiect, în valoare de aproape 247 milioane de euro, are în vedere valorificarea finală a șisturilor grafitoase.

Grafitul (C) este utilizat pe scară largă în tehnologiile strategice, în special ca material primar în baterii litiu-ion pentru electromobilitate și stocarea energiei. Este esențial pentru performanța eficientă a bateriei și aplicații de mare putere. În prezent, UE este foarte dependentă de importurile de grafit, extrăgând mai puțin de 0,1% din necesarul total. Odată cu extinderea rapidă a tehnologiilor de electromobilitate și stocare a energiei, cererea UE pentru grafit se preconizează că va atinge 480 000 de tone în 2030.

3. Verde Magnesium – proiect de extracție a magneziului

Proiectul este desfășurat de Verde Magnesium SRL, o companie în spatele căreia se află societatea americană de investiţii Amerocap. Compania a anunțat în urmă cu un an că vrea să investească 1 miliard de dolari în exploatarea minieră a magneziului şi în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în România, potrivit Ziarului Financiar.

Magneziul (Mg) este cel mai ușor metal structural, oferind o rezistență ridicată, fiind ideal pentru aplicații auto, aerospațiale și de apărare. Este utilizat pe scară largă în piese de vehicule ușoare pentru a îmbunătăți eficiența și performanța combustibilului, componente de aeronave și carcase de rachetă.

România nu are sau nu a descoperit încă rezerve de alte minerale speciale, utile pentru industria modernă.