Update: Ciolacu: Comisia confirmă oficial eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile. Comisia Europeană a aprobat PNRR modificat al României

„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, de astăzi scăpăm definitiv de coşmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la îngheţarea punctului de pensie până în 2070. Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experţii Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari. Înlăturăm, în acest fel, inechităţile dintre pensionarii care au contribuit şi au muncit la fel şi asigurăm garanţia că veniturile pensionarilor vor putea creşte şi în viitor, corelate în mod legitim cu performanţa economică a ţării. Acesta este unul dintre obiectivele mele esenţiale în mandatul de premier: creşterea economică a României să ajungă în principal la românii care au cea mai mare nevoie de protejarea nivelului de trai”, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.

Știrea inițială

Astăzi, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care, în forma sa modificată, include și capitolul REPowerEU, potrivit unui comunicat de presă al Minitserului Fondurilor Europene (MIPE).

Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde de euro (14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții.

„Un succes mare pentru România și pentru corecta gestionare și prioritizare a investițiilor din PNRR. Am reașezat obiectivele din Plan pentru a accelera tranziția verde, digitală, asistența medicală, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația și, nu în ultimul rând, fiscalitatea. Suntem prudenți cu banii statului, dar prompți în accesarea fondurilor europene și dezvoltarea României. Le mulțumesc colegilor din MIPE care au lucrat neîncetat la realizarea acestui obiectiv, iar celor care au comentat de pe margine și au prevestit iresponsabil colapsul, periclitându-ne poziția în fața partenerilor externi, le spun doar atât: limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi, semn că măsurile Guvernului și cuvântul nostru dat în fața Comisiei au credibilitatea necesară și suficientă că traiectoria pe care merge România este una de construcție sustenabilă și responsabilă”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 mld. euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

La începutul lunii decembrie urmează aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență al României în cadrul ECOFIN – Consiliul miniștrilor de finanțe, urmând, ca apoi, să fie emisă o nouă decizie de implementare (CID) de către Consiliul Uniunii Europene.