Într-un plan de acţiune transmis Comisiei Europene pe 20 februarie, noul guvern polonez a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii „inadecvate” a Curţii Constituţionale, instanţă în care mulţi judecători au fost numiţi în timpul guvernărilor conservatoare precedente, s-a angajat de asemenea să separe Procuratura de Ministerul Justiţiei, să pună capăt „influenţei politicienilor” asupra Consiliului Naţional al Magistraturii şi să consolideze independenţa Curţii Supreme.
Din fondurile de aproximativ 136,3 de miliarde de euro care vor fi deblocate, 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi 59,8 miliarde fonduri din planul european de relansare post-pandemie (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă) şi de susţinere a tranziţiei verzi. Comisia Europeană a aprobat joi şi o primă plată, de 6,3 miliarde de euro, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Poloniei.
Comisia Europeană a acuzat fostul guvern polonez condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional. Invocând aceste motive, Comisia a blocat fondurile ce revin Poloniei în planul european de relansare post-pandemie, o măsură similară fiind luată împotriva Ungariei din aceleaşi motive.
În plus, Bruxellesul nu a mai permis Varşoviei să acceseze nici fonduri de coeziune, deşi, spre deosebire de cazul Ungariei, în cel al Poloniei nu a fost activat noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor state membre ale UE despre care consideră că încalcă statul de drept.
După ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut majoritatea şi guvernarea în urma alegerilor din octombrie, noul guvern condus de liberalul pro-UE Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept.
Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor promise de guvernul Tusk, dispute care se înscriu în lupta politică între actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa.