Comisia Europeană a inițiat o dezbatere publică referitoare la ajutoarele de stat pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă

Comisia Europeană a lansat vineri o consultare prin care invită statele membre şi alte părţi interesate să îşi prezinte opiniile şi observaţiile cu privire la actualele norme ale UE privind ajutoarele de stat aplicabile sprijinului public pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.
Economica.net - vin, 11 sept. 2020, 14:22
Comisia Europeană a inițiat o dezbatere publică referitoare la ajutoarele de stat pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă

Consultarea publică face parte dintr-o evaluare globală de către Comisie a normelor relevante, pentru a stabili dacă acestea sunt încă adecvate scopului lor sau dacă vor trebui actualizate în lumina recentelor evoluţii tehnologice şi ale pieţei. Toate părţile interesate pot participa la consultarea publică până la 5 ianuarie 2021.

Orientările privind ajutoarele de stat pentru reţelele de comunicaţii în bandă din 2013 le permit statelor membre să ofere sprijin pentru dezvoltarea reţelelor în bandă largă, sub rezerva anumitor condiţii. În special, acestea permit investiţii publice în cazul în care există o disfuncţionalitate a pieţei, iar aceste investiţii aduc o îmbunătăţire semnificativă a pieţei în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor, capacitatea, vitezele şi concurenţa (schimbare semnificativă). Acest lucru garantează concentrarea intervenţiilor publice asupra unor domenii care, altfel, ar fi delăsate din cauza lipsei interesului comercial de a investi în ele, şi care sprijină tehnologiile de ultimă generaţie.

În acelaşi timp, orientările vizează şi protejarea investiţiilor private, prevăzând că nu se poate face nicio intervenţie publică acolo unde operatori privaţi au investit sau au planificat în mod credibil să investească şi promovând concurenţa loială prin intermediul unor proceduri de selecţie competitive, al neutralităţii tehnologice şi al unor cerinţe privind accesul liber, în beneficiul tuturor cetăţenilor şi al întreprinderilor europene.

În plus, Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) scuteşte statele membre de obligaţia de a notifica măsurile de ajutor care sprijină dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă în zone în care nu există infrastructură din aceeaşi categorie sau dezvoltarea acesteia nu este planificată în mod credibil pentru viitorul apropiat, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii.

De la adoptarea, în 2013, a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru reţelele de comunicaţii în bandă largă şi a normelor RGECA relevante, în 2014, tehnologiile de comunicaţii în bandă largă s-au îmbunătăţit în mod semnificativ, iar nevoile utilizatorilor au crescut, impunând o lăţime de bandă mai mare, precum şi o îmbunătăţire a reţelelor în ceea ce priveşte alţi parametri, precum timpul de aşteptare, disponibilitatea şi fiabilitatea.

Scopul consultării publice este de a stabili dacă orientările privind ajutoarele de stat pentru comunicaţiile în bandă largă şi dispoziţiile relevante din RGECA şi-au îndeplinit obiectivele, efectul pe care acestea l-au avut asupra pieţei şi a concurenţei şi dacă acestea trebuie actualizate în lumina recentelor evoluţii tehnologice şi de pe piaţă, precum şi a noilor obiective ale politicii digitale a UE. În cadrul consultării, Comisia urmăreşte să evalueze eficacitatea, eficienţa, coerenţa, relevanţa şi valoarea adăugată europeană a normelor existente, în conformitate cu cerinţele privind o mai bună legiferare.

Transformarea digitală a Europei depinde de reţelele de înaltă calitate, care sunt esenţiale pentru conectarea regiunilor din Uniunea Europeană şi care contribuie la o economie socială de piaţă mai competitivă şi mai durabilă. Consultarea publică îi va permite Comisiei să stabilească dacă normele existente privind ajutoarele de stat referitoare la sprijinul public pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă sunt încă adecvate scopului lor şi pot face faţă provocărilor specifice viitorului digital al Europei, a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei.

Te-ar mai putea interesa și
ThyssenKrupp Steel plănuiește să renunțe la 40% din forța sa de muncă
ThyssenKrupp Steel plănuiește să renunțe la 40% din forța sa de muncă
ThyssenKrupp Steel intenţionează să renunţe la 5.000 de angajaţi până în 2030 şi la încă 6.000 prin vânzarea activităţilor comerciale sau transferul către furnizori externi de......
Philip Morris România lansează pliculețele cu nicotină, fără tutun, ZYN pentru a accelera tranziția către un viitor fără fum
Philip Morris România lansează pliculețele cu nicotină, fără tutun, ZYN pentru a accelera tranziția către un viitor ...
Consecventă cu angajamentul său de a accelera tranziția către un viitor fără țigări, Philip Morris România (PMI) ...
Ce crede Călin Georgescu despre euro, bănci şi economie: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase”
Ce crede Călin Georgescu despre euro, bănci şi economie: „Relaţiile cu FMI, inutile şi dezavantajoase”
Candidatul independent Călin Georgescu a obţinut cele mai multe voturi la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. ...
E oficial. Călin Georgescu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2024
E oficial. Călin Georgescu şi Elena Lasconi merg în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale 2024
Rezultate finale oficiale. După numărarea tuturor proceselor verbale din toate secţiile de votare, candidaţii Călin ...