Investigaţia va determina dacă produsele investigate provenite din China fac obiectul unui dumping şi dacă importurile au produs prejudicii industriei UE, a informat Jurnalul oficial al Uniunii Europene.
Plângerea a fost formulată în iunie de Asociaţia producătorilor europeni de aluminiu, care susţine că importurile de astfel de produse au crescut atât ca volum cât şi în funcţie de cota de piaţă.
Comisia Europeană a informat că a găsit suficiente dovezi care arată că „din cauza distorsiunilor semnificative care afectează preţurile şi costurile, este inadecvată folosirea produselor fabricate pe plan intern”.
Investigaţia acoperă perioada 1 iulie 2019 – 30 iunie 2020 iar evaluarea prejudiciului începe de la 1 ianuarie 2017.
Conform unui recent raport, taxele antidumping sau antisubvenţii impuse de Comisia Europeană au condus, în medie, la o scădere cu 80% a importurilor abuzive, astfel încât alte importuri din străinătate nu au fost afectate. Măsurile de apărare comercială instituite de UE s-au dovedit a fi eficace în diminuarea practicilor comerciale internaţionale inechitabile.
În 2019, Comisia a lansat 16 anchete (faţă de zece în 2018) şi a impus 12 noi măsuri (faţă de şase în 2018). O activitate intensă de revizuire a măsurilor existente a condus la încheierea a 18 reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, cu 11 mai multe decât în 2018. La sfârşitul anului 2019, UE a instituit 140 de măsuri de apărare comercială, cu 5% mai multe decât în anul precedent. Printre acestea s-au numărat 121 de măsuri antidumping, 16 măsuri antisubvenţii şi trei măsuri de salvgardare. Cel mai mare număr de măsuri de apărare comercială ale UE vizează importuri din ţări precum China (93 dintre măsurile antidumping şi antisubvenţii existente), Rusia (zece măsuri), India (şapte măsuri) şi SUA (şase măsuri).