Comisia Europeană a propus un buget al UE pentru 2023 de 185,6 miliarde de euro

Bugetul UE va continua să mobilizeze investiţii semnificative menite să consolideze autonomia strategică a Europei, să stimuleze redresarea economică în curs, să protejeze durabilitatea şi să creeze locuri de muncă. Comisia va continua să acorde prioritate investiţiilor din domeniile ecologic şi informatic, răspunzând totodată nevoilor urgente generate de crizele recente şi de crizele actuale.

Proiectul de buget pe 2023, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, este conceput astfel încât să răspundă celor mai importante nevoi în materie de redresare ale statelor membre ale UE şi ale partenerilor noştri din întreaga lume. Aceste mijloace financiare vor continua să reconstruiască şi să modernizeze Uniunea Europeană şi să consolideze statutul Europei de actor puternic pe scena internaţională şi de partener de încredere.

Propuneri suplimentare de finanţare care să răspundă nevoilor generate de impactul războiului din Ucraina, atât pe plan extern, cât şi pe plan intern, vor fi prezentate în cursul anului, pe baza unei evaluări mai precise a acestor nevoi, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului European din 31 mai 2022.

Bugetul reflectă priorităţile politice ale UE, care sunt esenţiale pentru a asigura o redresare durabilă şi pentru a consolida rezilienţa Europei. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente): granturi în valoare de 103,5 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) pentru a sprijini redresarea economică şi creşterea în urma pandemiei de COVID-19 şi pentru a face faţă provocărilor generate de războiul din Ucraina.

Vor fi alocate 53,6 miliarde de euro pentru politica agricolă comună şi 1,1 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, pentru fermierii şi pescarii din Europa, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sectorului agroalimentar şi a sectorului pescuitului şi pentru asigurarea mijloacelor necesare în vederea gestionării crizelor, ţinând seama de penuria de alimente preconizată la nivel mondial.

De asemenea, 46,1 miliarde de euro sunt pentru dezvoltarea regională şi coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi infrastructura care sprijină tranziţia verde şi proiectele prioritare ale Uniunii, 14,3 miliarde de euro pentru sprijinirea partenerilor noştri şi a intereselor noastre pe scena mondială, din care 12 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), 2,5 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IPA III) şi 1,6 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).

În plus, sunt alocate 13,6 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare, din care 12,3 miliarde de euro pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Acesta ar urma să primească încă 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU.

4,8 miliarde de euro sunt pentru investiţii strategice europene, din care 341 de milioane de euro pentru InvestEU în vederea realizării priorităţilor-cheie (cercetarea şi inovarea, dubla tranziţie verde şi digitală, sectorul sănătăţii şi tehnologiile strategice), 2,9 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliere şi 1,3 miliarde de euro pentru programul „Europa digitală” în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar urma să primească încă 2,5 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU.

Pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială şi valori” sunt alocate 4,8 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde de euro pentru programul Erasmus+ în vederea creării de oportunităţi în materie de educaţie şi mobilitate pentru cetăţeni, 325 de milioane de euro pentru sprijinirea artiştilor şi a creatorilor din întreaga Europă şi 212 milioane de euro pentru promovarea justiţiei, a drepturilor şi a valorilor.

Pentru mediu şi politici climatice, sunt alocate 2,3 miliarde de euro pentru mediu şi politici climatice, din care 728 de milioane de euro pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea, şi 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziţie justă, în vederea asigurării faptului că tranziţia verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziţie justă ar urma să primească încă 5,4 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU; 2,2 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spaţiului, în special pentru Programul spaţial european, în cadrul căruia vor fi reunite acţiunile Uniunii în acest domeniu strategic.

Pentru protejarea frontierelor sunt alocate 2,1 miliarde de euro, din care 1,1 miliarde de euro pentru Fondul de management integrat al frontierelor şi 839 de milioane de euro (contribuţia totală a UE) pentru Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), iar 1,6 miliarde de euro pentru cheltuielile legate de migraţie, din care 1,4 miliarde de euro pentru sprijinirea migranţilor şi a solicitanţilor de azil în conformitate cu valorile şi priorităţile noastre. În plus, sunt alocate 1,2 miliarde de euro pentru abordarea provocărilor în materie de apărare, din care 626 de milioane de euro pentru sprijinirea dezvoltării capabilităţilor şi a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA), precum şi 237 de milioane de euro pentru sprijinirea mobilităţii militare.

Pentru a asigura buna funcţionare a pieţei unice, sunt alocate 927 de milioane de euro, inclusiv 593 de milioane de euro pentru Programul privind piaţa unică şi aproape 200 de milioane de euro pentru activităţi legate de combaterea fraudei, fiscalitate şi vamă.

Pentru Programul „UE pentru sănătate”, în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetăţenilor, sunt alocate 732 de milioane de euro, precum şi 147 de milioane de euro pentru mecanismul de protecţie civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată furniza rapid asistenţă operaţională în caz de criză.

De asemenea, 689 de milioane de euro sunt pentru securitate, din care 310 milioane de euro pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată şi criminalitatea informatică; iar 138 de milioane de euro sunt pentru conexiuni securizate prin satelit, în temeiul propunerii de instituire a unui nou program al Uniunii – Programul Uniunii privind conectivitatea securizată.

Mijloacele bugetare necesare Actului legislativ european privind cipurile vor fi puse la dispoziţie în cadrul programului Orizont Europa şi prin realocarea sumelor aferente altor programe.

Proiectul de buget pe 2023 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat de şefii de stat sau de guvern la sfârşitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, urmăreşte să transforme priorităţile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi alocată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung şi din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.