Comisia Europeană: Accelerarea ritmului reformelor structurale, una dintre principalele provocări pentru România

Comisia Europeană consideră că principalele provocări cu care se va confrunta România sunt accelerarea ritmului reformelor structurale pentru a îmbunătăţi competitivitatea şi a extinde creşterea, formarea capacităţilor de cercetare publică pentru a dezvolta noi surse de creştere prin cercetare şi inovare pe termen mediu şi utilizarea mai bună a fondurilor structurale pentru a creşte investiţiile, inovaţia şi gradul de ocupare, scrie Agerpres.
Economica.net - joi, 26 feb. 2015, 17:57
Comisia Europeană: Accelerarea ritmului reformelor structurale, una dintre principalele provocări pentru România

În Raportul de ţară pe 2015 pentru România, publicat joi, Comisia Europeană salută progresele realizate de ţară în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar, eliminarea creditelor neperformante şi liberalizarea preţurilor la gaze, dar atrage atenţia că numeroase reforme privind privatizările, restructurarea companiilor de stat, guvernanţa companiilor de stat şi pensiile au stagnat.

„Deficitul pe 2014 este în linie cu obiectivele programului, bugetul pe 2015 prevede un deficit structural de 1% din PIB, procesul de curăţare a creditelor neperformante progresează iar liberalizarea preţurilor la gaze pentru consumatorii non-casnici va intra în vigoare din 2015. Cu toate acestea, diferite reforme au stagnat, inclusiv privatizările, restructurarea companiilor de stat, modificarea legislaţiei privind „covered bonds” (obligaţiuni ipotecare – n.r.), înfiinţarea de tribunale specializate pentru cazuri care privesc termenii contractuali incorecţi, transparenţă în stabilirea salariului minim, egalizarea vârstei de pensionare a bărbaţilor şi femeilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri. În plus, progresele realizate în guvernanţa companiilor de stat sunt în pericol, iar precedentele reforme ale pensiilor sunt ameninţate de reintroducerea „pensiilor speciale”. Au fost progrese limitate în simplificarea politicilor destinate eficienţei energetice, integrării reţelelor energetice transfrontaliere iar liberalizarea preţurilor energetice pentru gospodării a fost amânată”, se arată în documentul citat.

Potrivit CE, în sectorul financiar stabilitatea a fost păstrată dar rămân în continuare vulnerabilităţi interne şi externe. Băncile rămân vulnerabile la evoluţiile negative din zona euro.

Pe de altă parte, Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că politica fiscală este mai degrabă instabilă iar frecventele modificări ale sistemului de taxe contribuie la instabilitatea mediului de afaceri.

Comisia Europeană (CE) a decis miercuri să demareze procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România şi Portugalia, două din cele 16 ţări identificate în luna noiembrie 2014 că înregistrează dezechilibre economice. În total, 16 ţări europene au deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. În urma deciziei Comisiei Europene, România a fost plasată în faza a doua din cele cele şase ale procedurii de dezechilibru macroeconomic.

Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European şi se aşteaptă să fie discutate la reuniunea miniştrilor Ecofin din luna martie. Tot în luna martie, Comisia va organiza o nouă rundă de întâlniri bilaterale cu statele membre pentru a le oferi oportunitatea să discute rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie se aşteaptă ca statele membre să-şi prezinte noile programe naţionale de reformă şi noile programe de stabilitate sau convergenţă. Pe baza acestor informaţii, Comisia va prezenta în luna mai noile recomandări specifice pentru fiecare ţară cu privire la cele mai importante priorităţi care trebuie abordate.

Te-ar mai putea interesa și
ASF: Piața asigurărilor de România a crescut în 2024 cu 11%, până la 23,4 miliarde de lei
ASF: Piața asigurărilor de România a crescut în 2024 cu 11%, până la 23,4 miliarde de lei
Piaţa asigurărilor din România a înregistrat, în 2024, un volum total al primelor brute subscrise de 23,4 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit unui raport......
Daniela Dărăban (ACUE): Schema de plafonare se finanţează prin banii pe care operatorii îi iau de la bănci, iar aceste costuri se vor reflecta ulterior în costul final la consumator
Daniela Dărăban (ACUE): Schema de plafonare se finanţează prin banii pe care operatorii îi iau de la bănci, iar aceste ...
Schema de compensare-plafonare se finanţează, în momentul de faţă, din banii pe care operatorii îi iau de la bănci ...
Taxele lui Trump au dus la o scădere semnificativă a valorii de piață a celor mai mari companii din lume în primele trei luni ale anului
Taxele lui Trump au dus la o scădere semnificativă a valorii de piață a celor mai mari companii din lume în primele ...
Marile corporaţii s-au confruntat, în primul trimestru din 2025, cu cea mai severă eroziune trimestrială a capitalizării ...
ASF: Finanţarea cu peste 96 milioane lei a proiectului de transformare digitală a instituţiei cu fonduri europene a fost aprobată
ASF: Finanţarea cu peste 96 milioane lei a proiectului de transformare digitală a instituţiei cu fonduri europene a fost ...
Finanţarea proiectului de transformare digitală a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), depus în decembrie ...