Tabloul de bord reuneşte date provenite din diverse surse publice (precum Eurostat, Agenţia Europeană de Mediu şi Forumul Economic Mondial). Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în comparaţie cu prima ediţie a tabloului de bord, realizată în 2014.
Olanda se afla pe primul loc în ediţia din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Marea Britanie şi Danemarca. România se află pe ultimul loc (28) în Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria este pe locul 20, Bulgaria se clasează pe locul 23, iar Polonia este pe locul 27.
‘Tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor. Sunt încântată să constat că s-au realizate progrese bune în raport cu anul trecut, de exemplu în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii şi deschiderea pieţelor transportului feroviar de marfă. Tabloul de bord indică, de asemenea, ce mai trebuie făcut pentru a crea locuri de muncă în sectorul transporturilor sau pentru a îmbunătăţi durabilitatea acestuia’, a declarat comisarul UE pentru Transporturi, Violeta Bulc.
În cazul României, tabloul de bord arată că la capitolul piaţa internă, România are cel mai mare grad de deschidere a pieţei serviciilor feroviare din Europa, 56,8%. Cu toate acestea, pentru sectorul de pasageri cota de piaţă a celorlalţi actori decât operatorul naţional este de doar 9,6%.
La capitolul investiţii şi infrastructură, calitatea infrastructurii de transport este foarte slabă (ultimul loc în UE în ceea ce priveşte calitatea drumurilor, locul 26 din 28 în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii de transport aerian şi locul 22 din 23 în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii portuare). De asemenea, timpul mediu pentru import şi export pe mare este cu două zile mai mare decât media din UE.
La capitolul uniune energetică şi inovare, utilizarea de combustibili alternativi de către autoturismele noi în România este sub media din UE, chiar dacă a crescut de la 0,70% la 1,15%. De asemenea, România este mult sub media din UE în ceea ce priveşte electrificarea căilor ferate şi cheltuielile private în cercetare şi dezvoltare de către companiile de transport.
În sfârşit, la capitolul cetăţeni (care include siguranţa transportului rutier şi feroviar, femeile angajate în transporturi şi satisfacţia consumatorilor faţă de diferitele moduri de transport), România a făcut progrese la îmbunătăţirea siguranţei rutiere, dar cu 91 de accidente rutiere la un milion de locuitori se află în continuare pe penultimul loc în UE. De asemenea, accidentele feroviare sunt mai mari decât media din UE. Ponderea femeilor angajate în transporturi este una din cele mai mici din UE. În schimb, satisfacţia consumatorilor pentru transportul aerian este una din cele mai mari din UE (4/28), dar este scăzută pentru transportul feroviar (20/26).
Evidenţiind domeniile care necesită investiţii prioritare şi măsuri de politică, tabloul de bord are ca obiectiv sa ajute statele membre să îşi îmbunătăţească sistemele naţionale de transport. Creşterea sustenabilităţii şi a eficienţei transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politica prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum şi la aprofundarea pieţei interne – două priorităţi ale Comisiei Europene.