Comisia Europeană aprobă setul de instrumente necesar pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G

În concluziile privind setul de instrumente, statele membre au convenit să consolideze cerinţele de securitate, să evalueze profilurile de risc ale furnizorilor, să aplice restricţii pertinente pentru furnizorii consideraţi a prezenta un risc ridicat, inclusiv să aplice excluderile necesare în ceea ce priveşte activele considerate a fi critice şi sensibile (cum ar fi funcţiile centrale de reţea) şi să pună în practică strategii care să asigure diversificarea vânzătorilor.

„Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea reţelelor noastre. Numai în aceste condiţii schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetăţenilor”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Statele membre, acţionând în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea reţelelor (NIS), au adoptat setul de instrumente. Setul de instrumente abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul UE, inclusiv riscurile legate de factori care nu sunt de natura tehnică, cum ar fi riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G. Pe baza raportului de evaluare a riscurilor întocmit la nivelul UE în luna octombrie a anului trecut, setul de instrumente include atât măsuri tehnice şi strategice, cât şi acţiuni corespunzătoare pentru a consolida eficacitatea acestora, calibrate pe baza unor factori obiectivi.

Aprobarea setului comun de instrumente vine în urma solicitării Consiliului de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei Recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare.

Odată cu Comunicarea adoptată miercuri, Comisia lansează acţiuni relevante în sfera sa de competenţă şi face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

„Garantarea introducerii în siguranţă a tehnologiei 5G este în mare măsura responsabilitatea actorilor de pe piaţă, securitatea naţională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea reţelelor 5G este o chestiune de importanţă strategică pentru întreaga piaţă unică şi pentru suveranitatea tehnologică a UE. Este indispensabil ca punerea în aplicare a setului de instrumente să se facă într-o strânsă coordonare astfel încât întreprinderile şi cetăţenii UE să poată beneficia pe deplin de noua tehnologie în condiţii de siguranţă” , se arată în comunicatul CE.

Potrivit sursei citate, tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.

Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde de euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Este vorba de miliarde de obiecte şi de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare şi sănătatea, precum şi de sistemele de control industrial care transmit informaţii sensibile şi sprijină sistemele de siguranţă, arată Comisia Europeană.

În acelaşi timp, datorită unei arhitecturi mai puţin centralizate, unei puteri de calcul inteligente de vârf, nevoii de mai multe antene şi dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces potenţiale pentru atacatori. Ameninţările la adresa securităţii cibernetice sunt în creştere şi devin din ce în ce mai sofisticate. „Având în vedere că numeroase servicii critice vor depinde de tehnologia 5G, asigurarea securităţii reţelelor este de cea mai mare importanţă strategica pentru întreaga UE”, se mai spune în comunicat.

Un nou sondaj Eurobarometru, publicat tot miercuri, arată că gradul de informare cu privire la criminalitatea cibernetică este în creştere, 52% din respondenţi declarând că sunt destul de bine informaţi cu privire la criminalitatea cibernetică, cifra aflată în creştere faţă de 46% în 2017.

În vreme ce deciziile privind măsurile de securitate specifice rămân responsabilitatea statelor membre, efortul colectiv cu privire la setul de instrumente demonstrează voinţa fermă de a formula un răspuns comun la provocările în materie de securitate pe care le ridică reţelele 5G. Acest lucru este esenţial pentru o abordare europeană de succes şi credibilă a securităţii 5G la nivelul UE şi pentru a asigura continuitatea deschiderii pieţei interne cu condiţia respectării cerinţelor UE în materie de securitate bazate pe riscuri, susţine executivul comunitar.

Comisia va sprijini adoptarea în UE a unei abordări privind securitatea cibernetica a tehnologiei 5G şi va acţiona, aşa cum i-au solicitat statele membre, acolo unde este necesar, cu toate instrumentele de care dispune pentru a asigura securitatea infrastructurii 5G şi a lanţului de aprovizionare: norme în materie de telecomunicaţii şi de securitate; coordonarea privind standardizarea, precum şi certificarea la nivelul UE; instrumente de protecţie comercială şi norme în materie de concurenţă.

De asemenea, se va examina cadrul pentru investiţiile străine directe în scopul protejării lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G europene, în timp ce în domeniul achiziţiilor publice se va acorda atenţia cuvenită aspectelor de securitate, iar în cadrul programelor de finanţare ale UE se va asigura că beneficiarii respectă cerinţele relevante în materie de securitate.

Comisia invită statele membre să întreprindă demersuri pentru punerea în aplicare, până la 30 aprilie 2020, a setului de măsuri recomandate în cadrul concluziilor privind setul de instrumente şi să elaboreze, până la 30 iunie 2020, un raport comun privind punerea în aplicare a acestora în fiecare stat membru.

Împreună cu Agenţia UE pentru Securitate Cibernetică, Comisia va continua să acorde sprijin deplin statelor membre, inclusiv prin lansarea unor acţiuni relevante în domeniile care ţin de competenţa sa. Grupul de cooperare NIS va continua să sprijine punerea în aplicare a setului de instrumente.

„Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice. Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziţia statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicaţii şi utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi şi a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potenţialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”, a afirmat Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european, susţine că o veritabilă uniune a securităţii este aceea care protejează cetăţenii, întreprinderile şi infrastructurile critice ale Europei. „Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu preţul securităţii pieţei noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecţie a infrastructurilor noastre critice”, a precizat Breton.