Comisia Europeană cere urgentarea finalizării interconectorului de gaze dintre Bulgaria și Grecia, după ce a fost sesizată de un fost ministru român al Energiei

Comisia Europeană încurajează toate părțile implicate să accelereze pașii necesari pentru operaționalizare Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria (IGB) cât mai curând posibil, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru publicația azeră Trend, după ce Comisia a primit o scrisoare în acest sens de la un fost ministru al Energiei al României.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, a trimis acum câteva zile o scrisoare comisarului UE pentru Energie, Kadri Simson, în care îi cerea să ia măsuri pentru accelerarea lansării interconexiunii Grecia-Bulgaria, care are ca scop, printre altele, și transportul gazului azer în România.

Puteți citi scrisoarea adresată de Nicolescu lui Kadri Simson, pe un ton destul de dur la adresa ,  la linkul de mai jos:

Un fost ministru al Energiei din România cere Comisiei Europene să preseze Bulgaria să finalizeze interconectorul de gaze cu Grecia. “Au trecut opt ani și nu mai este timp de povesti”

„Putem confirma primirea scrisorii și vă vom răspunde în timp util. IGB este un proiect de interes comun și considerăm această interconectare ca o piesă crucială de infrastructură necesară pentru a diversifica aprovizionarea cu energie în Europa de Sud-Est și pentru a consolida piața internă a energiei. Astfel, încurajăm toate părțile implicate să accelereze pașii necesari pentru lansarea IGB cât mai curând posibil”, a spus purtătorul de cuvânt, pentru publicația azeră.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a adăugat că organizația a oferit sprijin politic și financiar proiectului încă de la început.

„Proiectul a primit 45 de milioane de euro din Programul energetic european pentru redresare și 39 de milioane de euro din fonduri structurale. În plus, proiectul a primit o scutire parțială de la regulile de acces ale terților. Comisia a aprobat, de asemenea, ajutorul de stat și accesul la fondurile structurale bulgare. Comisia a menținut contacte regulate cu compania de proiect și cu autoritățile de reglementare, precum și cu guvernele Bulgariei și Greciei pe parcursul procesului, inclusiv în ultimele luni. Acum monitorizăm îndeaproape etapele finali de implementare a proiectului, inclusiv cele legate de certificare”, a concluzionat purtătorul de cuvânt.

Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria este conceput să facă legătura între sistemul naţional de transport al gazelor din Grecia şi gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP) în regiunea Komotini din Grecia cu sistemul naţional de transport de gaze din Bulgaria în regiunea Stara Zagora. Lungimea totală a interconectorului este de 182 de kilometri, diametrul conductei este de 32 de inchi, iar capacitatea de transport a fost concepută la trei miliarde metri cubi pe an pe direcţia Grecia-Bulgaria. Pe termen lung, interconectorul IGB va putea transporta gaze naturale din Israel şi Cipru, precum şi volume suplimentare din Azerbaidjan şi alte ţări.

Când conducta va fi construită, există posibilitatea ca o parte din fluxul de gaze din sudul Balcanilor să ajungă în sistemul românesc (conducta Giurgiu-Ruse este de mult operațională) și apoi, inclusiv prin BRUA, via Ungaria, spre centrul continentului. În condițiile în care deja în Balcani există gaz din Azerbaijan, adus aici prin gazoductul TANAP-TAP. Pe de o parte, chiar ar fi vorba despre o diversificare a sursei de gaze (acum este doar gaz rusesc – transportat prin Turk Stream)

Recent, au fost făcute anunțuri despre finalizarea lucrărilor, dar este posibil ca gazoductul să nu fie operațional înainte de începerea iernii.

„Încă nu este clar dacă interconexiunea de gaze cu Grecia va începe să funcționeze în octombrie. Nimeni nu ne poate garanta acest lucru”, a declarat recent șeful Bulgargaz, citat de BTA, în cadrul unei ședințe a Autorității de reglementare în domeniul energiei de la Sofia, în care s-a discutat despre cererea Bulgargaz privind aprobarea prețului reglementat al gazelor în luna august.